Conform contractului standard pe care îl semnează cu RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție Returnare din România, pentru a primi ambalaje SGR și a returna consumatorilor garanția de 50 de bani, comercianții din România „au obligația de a asigura colectarea ambalajelor prin metode alternative, respectiv prin preluare manuală, în situațiile în care echipamentele automate de preluare a ambalajelor (RVM-urile) nu funcționează corespunzător, iar problema nu este remediată într-un termen rezonabil”, au explicat pentru Economica oficialii RetuRo.
Mai exact, nuanțează compania, dacă echipamentele automate de returnare ale unui magazin nu funcționează, nu există o alternativă automată disponibilă în punctul de returnare, iar defecțiunea nu este remediată în termen de șapte zile calendaristice, comerciantul are obligația, conform contractului cu RetuRO, dar și legislației în vigoare, să asigure colectarea manuală a ambalajelor care respectă cerințele sistemului.
„Acest aspect este prevăzut în contractul dintre RetuRO și comercianți, și are ca scop garantarea continuității funcționării Sistemului de Garanție-Returnare, asigurând consumatorilor posibilitatea de a returna ambalajele în orice moment. După remedierea defecțiunilor, comercianții pot reveni la preluarea automată, lucru ce necesită o notificare transmisă către RetuRO, prin intermediul platformei”, mai transmite RetuRo.
Oricum, operatorii punctelor de returnare au obligația legală (potrivit Art. 13 alin. (5) din HG 1074/2021) de a asigura monitorizarea și securitatea acestora, inclusiv a echipamentelor și a ambalajelor returnate, printr-un regulament propriu, astfel încât integritatea punctului de returnare să fie garantată.
Ce se întâmplă când RVM-ul nu primește un ambalaj conform
Potrivit legii, ( Hotărârii de Guvern nr. 1074/2021), pentru a-și putea recupera garanția de 50 de bani, consumatorii ar trebui să introducă în RVM, ( sau să predea manual magazinului, după caz), în termenul legal, doar ambalaje marcate cu simbolul reprezentativ și codul de bare specific, cu codul și sigla vizibile, întregi, nedeteriorate, nedeformate, complet golite de conținut.
Conform sesizărilor primite de la cititori Economica, există însă situații în care, deși par că respectă toate condițiile de mai sus, unele ambalaje sunt respinse de RVM. Cum își pot recupera clienții garanția în acest caz? „Dreptul consumatorului de a-și recupera garanția este asigurat inclusiv în cazul unor disfuncționalități tehnice temporare”, mai transmite administratorul SGR.
Compania face referire și în această situație la ideea că, dacă RVM-ul nu funcționează și nici nu există o alternativă automată disponibilă în respectivul magazin, comerciantul este obligat să asigure colectarea manuală a ambalajelor care respectă cerințele sistemului, dacă „defecțiunea” nu este remediată în termen de 7 zile calendaristice.
Oricum, din informațiile RetuRO, plecând de la experiența altor țări care au acest tip de sistem de mai mult timp, vor exista întotdeauna în piață, din diverse motive, ambalaje care nu se întorc în sistem. Poate fi vorba despre ambalaje deteriorare, aruncate sau ambalaje care dn diverse alte motive nu sunt acceptate de RVM-urile retailerilor sau de cei care colectează manual.
Astfel, RetuRO își creionează bugetul de venituri și cheltuieli ținând cont și de sumele rămase în companie urmare a faptului că unele dintre ambalaje nu mai ajung vreodată să fie reciclare prin acest siste național.
RetuRo este o companie non-profit ceea ce înseamnă că acționarii nu și-au propus să obțină profit din operațiunile companiei ci doar să gestioneze banii eficient, astfel ca toate cheltuielile să fie acoperite de venituri, pornind de la premisa că responsabilitatea pentru ambalaje trebuie să și-o asume producătorii care finanțează, în fapt, sistemul. RetuRo are astfel trei surse de venituri: cele generate prin vânzarea de materiale de reciclare către reciclatori, din garanții nerevendicate și din suma plătită de producători pentru acoperirea diferenței dintre total cheltuieli și cele două surse anterioare.
Garanțiile nerevendicate înseamnă diferența dintre garanțiile plătite de producător pentru toate ambalajele SGR introduse în piață și garanțiile plătite către consumatori. „Există o parte de garanție plătită de producător care se estimează că nu se va mai întoarce niciodată în sistem și aceasta devine venit pentru SGR”, a explicat Cătălina Marga , Chief Financial Officer al RetuRO.
Compania nu a precizat însă care este acest procent, făcând însă referire la faptul că pentru ambalajele introduse în piață în a doua parte a anului plățile se fac în prima parte a anului următor.
Ce pot face clienții când li se refuză ambalajele SGR
Cu mențiunea că, la nivelul lunii februarie, aveau contracte semnate cu RetuRo doar 40.000 de comercianți din cei aproximativ 67.000 înregistrați în platformă, ceea ce înseamnă că 40% dintre retaileri nu pot accepta ambalaje cu SGR, consumatorii care se confruntă cu refuzul preluării manuale a ambalajelor, în contextul unui RVM nefuncțional și fără alternativă disponibilă, pot semnala situația către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).
Așa cum este prevăzut în HG 1074/2021, comercianții au obligația legală de a prelua toate ambalajele SGR returnate și de a restitui valoarea garanției, indiferent de modalitatea de colectare. Refuzul de a respecta această obligație constituie contravenție și se sancționează cu o amendă cuprinsă între 8.000 și 16.000 lei.
Constatarea și sancționarea acestor abateri intră în atribuțiile ANPC.
RetuRO Sistem Garanţie Returnare S.A. este o societate administrată în sistem dualist, ce are la bază principiul not-for-profit, ceea ce înseamnă că, prin actul constitutiv, aceasta și-a asumat obligația de a reinvesti eventualul profit exclusiv în dezvoltarea sistemului.
Compania este creată de un consorţiu format din trei acţionari privaţi: Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%), Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%) şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (20%).