Companiile de la bursă au găsit calea spre banii europeni. Cine şi cât a luat

Peste 134 de milioane de lei au fost accesate în acest an, din totalul fondurilor europene obţinute de companiile de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Fondurile nerambursabile atrase sunt de multe ori mai mari decât profiturile şi sunt comparabile cu vânzările totale ale multora dintre companiile respective.

Transelectrica (simbol bursier TEL) a obţinut cea mai mare finanţare, de mai mult de o treime din totalul cu care se pot lăuda companiile de la bursă.

Valoarea fondurilor nerambursabile ale Transelectrica este de 50 de milioane de lei. Profitul net al companiei pe primele 9 luni ale anului a fost de 19,3 milioane de lei.

Transelectrica este operatorul monopolului de transport de electricitate pe magistralele naţionale. Abia a început investiţia de peste 180 de milioane de lei în două staţii de înaltă tensiune.

Compania este a opta cea mai mare de la cota Bursei de Valori Bucureşti (BVB), cu o valoare de piaţă (capitalizare) de 846 de milioane de lei (186 milioane de euro).

Producătoarea de cabluri electrice Romcab din Târgu-Mureş (MCAB), controlată de omul de afaceri Zoltan Prosszer, a obţinut a doua cea mai mare finanţare din fonduri europene dintre companiile cotate la BVB.

Cele 20 de milioane de lei din banii europeni au finanţat construcţia unei fabrici de cabluri a companiei, în comuna Acăţari, situată la circa 15 km de Târgu-Mureş, în urma unor investiţii totale de 61 de milioane de lei.

Finanţarea nerambursabilă este de 5 ori mai mare decât profitul pe anul trecut.

Romcab din Târgu-Mureş (MCAB) este una dintre puţinele companii din România în care a investit marea  bancă de investiţii americane Morgan Stanley. Aceasta are peste 22% din acţiunile MCAB.

Printre clienţii finali ai Romcab se numără brandurile Aprilia, Ducatti, Suzuki, Piaggio, Renault, Fiat, Opel şi Valeo.

Romcab (MCAB) nu este companie căutată la Bursă, pentru că nu este lichidă (nu se găsesc acţiuni de cumpărat şi sunt greu de vândut). De aceea şi are o valoare de piaţă (capitalizare), pe piaţa Rasdaq a BVB, de 13,4 milioane de lei, mai mică decât profitul de anul trecut.

Câteva companii şi mai cunoscute la BVB se remarcă dintre beneficiarii de fonduri europene.

Producătoarea de medicamente Antibiotice Iaşi (ATB) s-a bazat pe aproape 18 milioane de lei de la Uniunea Europeană pentru investiţia într-o nouă linie de fabricaţie.

Antibiotice Iaşi a făcut un profit de peste 26 de milioane de lei, în primele 9 luni ale anului, din afaceri de 215 milioane, mai ales pe pieţele externe.

„Prezenţa companiei pe pieţele externe înseamnă circa 100 parteneriate în 65 de ţări ale lumii. Compania exportă produse injectabile pe piaţa Algeriei în valoare de 4 milioane de dolarişi are pesrpectiva distribuţiei către 2 noi parteneri din SUA a Ampicilinei si Nafcilinei“, a declarat Ioan Nani, directorul general al companiei, în ultimul raport trimis la Bursă.

Proiectele aflate în lucru pe pieţele Uniunii Europene, Canadei, Asiei şi Orientului Mijlociu „ne furnizează suficiente motive să avem aşteptări mari în ce priveste rezultatele pe termen mediu, în plan internaţional”, a adăugat oficialul ieşean.

Valoarea de piaţă la bursă a ATB este de 208 milioane de lei.

Electromagnetica Bucureşti (ELMA), fosta glorie a telefoniei româneşti, fabrică acum corpuri de iluminat de tip LED, dar face profit din comerţul cu electricitate. Şi produce electricitate, prin microhidrocentrale.

Compania nu a cerut şi obţinut de la UE decât 6 milioane de lei, pentru finalizarea celei mai mari dintre cele 10 microhidrocentrale din portofoliul său.

Circa 3 sferturi din veniturile de peste 327 de milioane de lei, din primele 9 luni din 2012, provin din tranzacţiile cu energie. Profitul a fost de 14,5 milioane de lei.

Compania valorează 114 milioane de lei la BVB.

Sinterom Cluj Napoca (SIRM), o altă fostă glorie a economie româneşti, producătoarea de bujii auto, a obţinut fonduri europene de peste 14 milioane de lei.

Cum bujiile clasice nu mai au piaţă, compania va continua astfel modernizarea secţiei de produse sinterizate.

Produsele sinterizate feroase şi neferoase aduc 67% din încasări, iar bujiile de aprindere şi electrozii – 18%.

„Cele mai importante produse noi din 2011 cu influenţe mari asupra cifrei de afaceri a anului 2012 sunt cele pentru Albax – Franţa, şi pentru Deporo, ca şi cele pentru Volkswagen“, potrivit raportului anual.

Exportul reprezintă 54% din cifra de afaceri a Sinterom. Compania este controlată de omul de afaceri Ştefan Vuza prin Contactoare Buzău, una dintre companiile din trustul său, Grupul Serviciile Comerciale Române.

Sinterom este evaluată pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) la peste 12 milioane de lei. A obţinut un profit net de nici jumătate de milion, pe Semestrul 1 din acest an, din afaceri de 9,2 milioane de lei.

Condmag Braşov (COMI), cel mai important producător de conducte magistrale de petrol şi gaze, are promise aproape 20 de milioane de lei, într-unul dintre cei mai nefericiţi ani din istoria sa.

Din cauza scăderii comenzilor de la Petrom şi Romgaz, Condmag a înregistrat pierderi de peste 11,4 milioane de lei, din afaceri de aproape 70 de milioane de lei, în primele 9 luni ale anului.

Condmag şi Dafora sunt controlate de omul de afaceri Gheorghe Călburean.

În anii trecuţi au mai prins bani europeni şi alte companii, dintre care cea mai titrată este Altur Slatina, care produce piese turnate din aliaje de aluminiu şi pistoane auto pentru autovehicule şi pentru industria electrotehnică.

Altur Slatina (ALT) a primit şi în acest an din suma de aproape 8 milioane de lei, angajată prin programul european de creştere a competitivităţii. Decontările se fac periodic.

Compania valorează 23 de milioane de lei la BVB, dar are afaceri anuale de cîteva ori mai mari. Profitul este însă mic, de doar 0,2% din cifra de afaceri.

Altur este controlată de controlversatul om de afaceri Cătălin Chelu, prin companiile Mecanica Rotes (METY) şi Celule Electrice Băileşti, care deţin 28,2% şi respectiv 14,8% din acţiunile ALT. Potrivit unor raportări mai vechi , fondul de investiţii Eastern Eagle Fundare o participaţie de 9,6% din companie.

IAMU Blaj (IAMU), o producătoare de piese pentru concernul german BOSH, primeşte şi acum deconturi aferente finanţării UE de 17,8 milioane de lei, iar Romcarbon Buzău, (ROCE), producătoarea de produse din mase plastice, beneficiază de fonduri de 13,8 milioane de lei.

Alte companii mici de construcţii Selca din Piteşti, sau Prebet Aiud, Ecopack Ghimbav sau Microelectronica Bucureşti se numără printre sutele de destinatare ale decontărilor de fonduri europene din acest an, pentru contracte din anii trecuţi.