Ce înseamnă pentru prosumatori prima victorie în instanță – anularea parțială a ordinului ANRE referitor la compensare. Ce se poate întâmpla în final și când

30 01. 2023
fotovoltaice

Într-un proces inițiat de senatoarea AUR Rodica Boancă, Curtea de Apel București a anulat, în primă instanță, parțial, Ordinul ANRE prin care s-a reglementat facturarea prosumatorilor, în fapt ordinul prin care s-a amputat compensarea cantitativa unu la unu, cea care părea că a fost decisă de Guvern, și s-a impus practic o compensare financiară, doar la prețul energiei active.

„Am contestat acest ordin și am câștigat! Ordinul 15/2022 al ANRE care reglementa prin norme metodologice modalitatea de facturare a prosumatorilor a fost anulat! Practic, ANRE intervenea peste Legea Energiei nr. 123/2012, cu modificări, art. 73 care prevede compensare cantitativă (compensare 1 la 1), cu facturare doar pentru diferență și cerea prin Ordinul lor, care este legislație secundară, un alt tip de compensare, parțială de data această! ANRE trebuie să vină cu un nou set de norme metodologice pentru ca Legea Energiei să fie respectată întocmai, fără interpretări ale ‘specialiștilor’ ANRE!”, a afirmat  Boancă, într-o postare pe Facebook. „Termenul prosumator, care s-a format prin îmbinarea cuvintelor producător și consumator, definește clientul final care deține instalații de producere a energiei electrice, dar a cărui activitate specifică nu este producerea energiei, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în gospodăria proprie”, a arătat  formațiunea politică într-un comunicat de presă.

Ce ar putea urma

Victoria este fără îndoială importantă, dar mai este mult până la o tranșare a chestiunii. ANRE va face “cu siguranță” recurs la decizia Curții de Apel București (CAB), potrivit unor surse oficiale apropiate situației. Dacă, în final, instanța va menține decizia CAB, “vor fi discuții cu Guvernul să existe o variantă a legii fără dubii”. Cât durează și ce înseamnă, mai departe!

Potrivit oamenilor din piață cu care am discutat, decizia CAB se poate ataca cu recurs, după ce instanța va motiva decizia de acum și o va comunica părților, ceea ce poate să însemne o lună sau chiar până la șase luni, Apoi, Înalta Curte poate admite sau nu recursul. În cazul în care nu îl admite, victoria de acum a prosumatorilor va rămâne definitivă. În cazul în care îl admite, se va judeca și, în situația fericită în care nu va răsturna decizia CAB, din nou, prosumatorii au câștigat. Desigur, toate aceste lucruri durează, chiar până la doi ani în scenariul pesimist, potrivit surselor noastre. Dar, ce se va întâmpla atunci, în varianta în care și ICCJ va menține decizia.

Mecanismul de acum pentru prosumatori arată că, de fapt, se compenseză doar energia livrată în rețea doar la prețul energiei active din contractul cu furnizorul. Așadar, să spunem că, dacă prosumatorul produce în exces vara 100 kWh și îi livrează în rețea, asta nu înseamnă că, spre exemplu, iarna, când consumă din rețea pentru că nu este soare, factura lui de la furnizor va fi cu 100 kWh mai mică, așa cum de fapt ar trebui să funcționeze compensarea cantitativă unu la unu.

Metodologia ANRE arată că, de fapt, prosumatorul primește de la furnizor doar compensarea financiară parțială a acestei cantități, adică doar prețul energiei active din contractul de furnizare – iar acum, când prețurile sunt plafonate, acest câștig este foarte mic și pentru prosumator. În rest, el plătește la fel tarifele de transport, sistem, distribuție, certificatele verzi, acciza și TVA pentru tot ce consumă din rețea. Nu se “netuiesc” cantitățile fizice și să se plătească doar prețul total pentru kWh care au rămas să fie consumați din rețea.

În varianta fericită în care ÎCCJ va menține decizia, ANRE ar trebui să emită o nouă legislație secundară.

Victoria prosumatorilor ar însemna, în teorie, că, pentru cantitatea “compensată”, ei nu vor mai plăti tarif de sistem, transport, distribuție, certificate verzi, accize și TVA. Dacă nu se schimbă legislația, aceste tarife va trebui totuși plătite de cineva, pentru că actualul sistem de reglementare nu permite altfel. Cu alte cuvinte, dacă prosumatorul a produs 100 kWh și a consumat 150, iar legea în va da dreptul să plătescă în final doar cei 50 kWh diferență la prețul final din contract, cineva va trebui să plătească taxele și tarifele pentru cei 100 care inițial au fost produși și injectați, dar au și fost apoi consumați din rețea.

Dacă nu se schimbă nimic, costul va cădea în sarcina furnizorului, iar acest lucru va fi pierdere pentru el, mai ales în condițiile în care acum prețurile finale sunt plafonate și ele nu pot fi crescute la ceilalți consumatori pentru a “acomoda” această cheltuială făcută pentru prosumator. Cu siguranță, dacă li se va “băga pe gât” acest cost prin inacțiunea reglementatorului, furnizorii vor face tot posibilul să tergiverseze la maximum orice semnare de contract cu prosumatorii noi, asta ca primă reacție.

Deci, cel mai probabil ANRE va trebui să dea o reglementare nouă.

La modul simplu și ideal, Autoritatea ar putea să scrie foarte clar că factura emisă de furnizor prosumatorului este pentru diferența dintre cantitatea consumată și cea injecată, fără alte adăugiri – oamenii din piață ne-au spus că ar avea cadrul legal pentru asta.

Însă, repetăm, din acest lucru derivă alte două. Primul că statul nu va mai primi niște bani drept acciză și TVA, și nu știm dacă va fi de acord. Al doilea că tarifele de distribuție și transport ale operatorilor, plătite și de restul consumatorilor, trebuie ușor crescute, pentru a “acomoda” ce nu plătesc prosumatorii pentru energia compensată, întâi introdusă în rețea și apoi consumată din rețea. Oamenii din piață spun că ANRE poate schimba lucrurile fără legislație primară suplimentară, dar rămâne de văzut.

În final, va fi vorba despre o decizie politică. Nu ar fi vorba despre un efort foarte mare al celorlalți consumatori, nici în situația în care numărul prosumatorilor, care acum este destul de mic, va crește exploziv, dar o decizie trebuie luată.

Potrivit datelor ANRE, la finalul lui august 2022 erau circa 24.000 de prosumatori, inclusiv cei mari, cu o capacitate instalată totală de circa 213 MW – dar nu toți beneficiază de compensarea cantitativă. În total, în România sunt unități dispecerizabile în parcuri fotovoltaice de circa 1.400 MW, dar, potrivit oamenilor din piață, acestea au produs, în 2022, undeva la circa 3% din consumul național.

Presupunând prin absurd că se va ajunge la această putere instalată, de 1.400 MW, în capacitățile prosumatorilor care să beneficieze de compensarea cantitativă reală care ar și livra în rețea o producție comparabilă (lucru aproape imposibil), ar fi vorba, grosier, despre o creștere suplimentară a tarifelor de rețea de 3% pentru restul consumatorilor.

Ar fi vorba așadar despre 0,01 lei, adică un ban/kWh efort suplimentar, deci absolut nesemnificativ pentru orice factură a oricărui consumator.

Dar trebuie luată o decizie.