Ce lasă în urmă la CNAS preşedintele demisionar Vasile Ciurchea
21 martie – grevă japoneză în sistemul sanitar şi demisia preşedintelui CNAS
News.ro a anunţat ieri demisia şefului CNAS Vasile Ciurchea.
Vasile Ciurchea a înaintat demisia la guvern pe 21 martie, ziua în care Camera Federativă a Sindicatelor Medicilor din România şi Federaţia Sindicală „Hipocrat ” din România, federaţii membre CNS „Cartel ALFA”, au declanşat grevă japoneză în toate unităţile sanitare în care au membri.
Medicii de familie au purtat o banderolă albastră în semn de solidaritate cu ceilalţi medici din sistem, salariaţi, care au declanşat calendarul protestelor cu o zi de grevă japoneză. Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) şi Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atrag atenţia că medicii de familie sunt profund nemulţumiţi de adoptarea Hotărârii de Guvern privind Contractul-cadru 2016 – 2017, semnat de CNAS şi MS.
„În forma în care a fost adoptat nu se ţine cont de propunerile făcute de noi, cu toate că am solicitat public prim-ministrului să amâne această hotărâre pentru a corecta marile neajunsuri privind finanțarea sănătăţii în general şi a asistenţei medicale primare în special, dar și privind rolul medicilor de a îşi negocia propriul contract-cadru care stă la baza activității lor. Suntem ignoraţi în continuare, contractul este total nestimulativ, deşi ne luptăm să oferim servicii medicale de calitate pacienţilor noştri, în condiţiile în care sistemul informatic este o frână serioasă prin funcționarea sa deficitară. În general, legislația care ne reglementează activitatea este elaborată de „experți” care nu îşi părăsesc birourile lor importante și nu înţeleg relația medic – pacient, dar nici nu țin cont de propunerile noastre aduse deja la cunoștința decidenţilor din sănătate. Memoriile noastre depuse la Instituţia Avocatului Poporului şi la Cancelaria prim-ministrului au rămas fără ecou. Starea de nemulţumire generată de această atitudine, coroborată cu discriminarea medicilor de familie în raport cu ceilalţi medici din sistem, demonstrată de faptul că, deşi efectuăm majoritatea serviciilor publice de sănătate, nu suntem consideraţi unități sanitare publice, ne face să ne solidarizăm cu colegii noştri salariați care declanşează calendarul protestelor cu data de 21 martie 2016″, spun medicii de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Săptămâna aceasta reprezentanţii medicilor de familie din toată ţara se reunesc la Bucureşti şi vor stabili dacă vor mai accepta încă un contract considerat de ei înjositor sau vor refuza să îl mai semneze, semnalează medicii de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei.
Cel mai important proiect executat de CNAS în timpul mandatului lui Vasile Ciurchea – implementarea sistemului cardului naţional de sănătate. Proiectul cardului naţional de sănătate, amânat din anul 2007.
Vineri, 19 septembrie 2014, poştaşii au început distribuirea cardului naţional de sănătate către asiguraţii majori. Primele carduri au fost primite de bucureşteni. Pe 22 septembrie a început distribuirea cardului, concomitent, în mai multe judeţe din ţară.
Până la sfârşitul anului 2014 au fost distribuite aproximativ 12,5 milioane de carduri prin servicii poştale conform acordului-cadru şi a contractelor subsecvente încheiate cu CN Poşta Româna SA şi au fost validate peste 120.000 de carduri naţionale de sănătate.
Un an mai târziu, în septembrie 2015, asiguraţii cu vârsta de peste 18 ani cărora li s-a emis şi au intrat în posesia cardului naţional de sănătate primesc servicii decontate şi validate în sistemul public de sănătate doar dacă prezintă acest document electronic la fiecare vizită la orice furnizor de servicii în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.
Cardul naţional de sănătate, amânat din 2007 până acum
Cardul naţional de sănătate era prevăzut să fie introdus încă din 2007, potrivit Legii Sănătăţii. Însă abia în 2010, Lucian Duţă, pe atunci preşedintele CNAS, a luat iniţiativa pentru realizarea lui.
La 1 septembrie 2010, fostul prim-ministru Emil Boc a aprobat memorandumul cu privire la implementarea cardului naţional de sănătate, iniţiat de Cseke Attila, ministrul Sănătăţii de la acea vreme şi Lucian Duţă, preşedintele CNAS în 2010. Acest memorandum stabilea termene-limită precise pentru realizarea proiectului cardului naţional de sănătate, stabilea atribuţiile CNAS şi ale Imprimieriei în acest proiect.
Printre altele, memorandumul stabilea ca din ianuarie 2011 să se înceapă efectiv producţia cardurilor, ritmul preconizat de emitere a cardurilor urmând să fie de 1 milion de carduri pe lună.
Niciuna dintre cele 15 măsuri prevăzute în graficul anexat memorandumului cu tema implementarea cardului naţional de sănătate, aprobat în şedinţa de guvern din 1 septembrie 2010, nu a fost realizată integral în termenul stabilit, o parte dintre ele au fost îndeplinite cu mari întârzieri, altele deloc.
Concret, s-a amânat emiterea primelor carduri experimentale, s-a amânat emiterea şi expedierea cardurilor de sănătate către asiguraţi şi transferul de date către furnizorii de servicii de sănătate. Motivul: CNAS nu a iniţiat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare cu Imprimeria Naţională, astfel că în 2011 nu a mai fost încheiat contractul privind producerea cardului care a dus în bulgăre-de-zăpadă la neînceperea personalizării cardurilor şi livrării lor către asiguraţi.
Corpul de control al prim-ministrului a constatat că Lucian Duţă nu a întreprins măsurile necesare pentru iniţierea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare cu Imprimeria Naţională şi pentru încheierea contractului pentru producerea cardului, cu CN Imprimeria.
Corpul de control al prim-ministrului a mai constatat că Lucian Duţă nu a întreprins măsurile necesare pentru elaborarea caietului de sarcini privind soluţia informatică a cardului naţional de sănătate, sarcină care revenea Comisiei constituite în acest scop, de către CNAS. Mai precis, Lucian Duţă a emis cu şapte luni întârziere faţă de termenul stabilit în memorandul din 2010 ordinul privind specificaţiile informatice ale sistemului cardului naţional de sănătate, arată Corpul de control al prim-Ministrului.
Sistemului cardului naţional de sănătate, proiectul strategic al CNAS, are frecvent probleme de funcţionare, cu repercusiuni asupra pacienţilor şi medicilor.
22 de zile nu a funcţionat sistemul cardului în intervalul 1 mai 2015 – 23 februarie 2016, rezultă din monitorizarea făcută de Societate Naţională de Medicina Familiei şi de ECONOMICA.NET.
O oră de nefuncţionare a sistemului cardului naţional de sănătate înseamnă, în medie, 150.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici afectaţi
Pentru CNAS, o oră de nefuncţionare nu înseamnă mare lucru. În realitatea de zi cu zi a cabinetelor, a medicilor şi a pacienţilor, dacă la uşa fiecărui cabinet sunt 5 – 10 bolnavi care aşteaptă să fie consultaţi şi să li se elibereze actele necesare, înseamnă că între 100.000 şi 200.000 de pacienţi şi peste 20.000 de medici sunt afectaţi zilnic de acest incovenient aparent minor al unei ore de nefuncţionare – cât întreaga populaţie a unui oraş mare! Aşadar, este necesar, din respect pentru cetăţenii plătitori de sisteme informatice scumpe şi dintr-un necesar profesionalism al CNAS (gestionarul şi administratorul sistemelor informatice din sănătate şi al fondurilor plătite pentru sănătate), ca sistemul să funcţioneze ireproşabil, mai spun medicii din SNMF.
Pe 15 ianuarie 2016, medicii de familie au semnalat într-un memoriu adresat Avocatului Poporului următoarele deficienţe grave ale sistemului informatic al cardului care persistă şi azi:
– serviciile medicale nu au putut fi validate cu cardul, astfel încât, dacă ar fi fost obligatorie utilizarea exclusivă a cardului, pacienţii nu ar fi putut beneficia de acestea, conform drepturilor lor;
– procedura de deblocare a cardurilor este greoaie şi cronofagă, situaţii care ar fi putut fi evitate dacă s-ar fi ţinut cont de sugestiile medicilor de a evita utilizarea PIN-ului.
Erorile informatice repetate realizează evidente beneficii pentru CNAS şi reduc obligaţiile de decontare către furnizori, realizând pierderi constante pentru cabinete, ambulatorii, spitale ori alţi furnizori de servicii medicale. Nimeni dintre cei care administrează sistemul nu este făcut răspunzător pentru erori, pentru nefuncţionare, pentru timpul pierdut de pacienţi când nu putem să le oferim serviciile necesare, pentru pierderile financiare constante ale cabinetelor, pentru riscurile de a ni se imputa ulterior reţete, trimiteri. Pacienţii nu înţeleg de ce sunt refuzaţi, rugaţi să aştepte sau să revină atunci când va merge sistemul. La televizor sunt informaţi de reprezentanţii CNAS că serviciile se pot acorda şi offline, dacă PIAS are dificultăţi tehnice. Cadrele medicale le spun că dacă PIAS nu merge, nu pot acorda servicii medicale fără plată, pentru că vor suporta ele costurile acelor servicii, mai spun reprezentanţii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei.
Pe de o parte, medicii sunt presaţi să acorde servicii medicale atunci când sistemele nu funcţionează şi riscă să nu fie plătiţi pentru aceste servicii, dar şi să plătească integral contravaloarea serviciilor acordate de ei sau alţi furnizori (medicamentele eliberate în farmacii, internările realizate în spitale, analizele efectuate de laboratoare etc). Pe de altă parte, sunt obligaţi de lege să refuze acordarea serviciilor atunci când PIAS nu funcţionează şi să fie sancţionați de Casa de Asigurări de Sănătate sau să fie reclamaţi de pacienţi.
„Îndemnul CNAS de a acorda servicii medicale, reţete, trimiteri în condiţiile blocajului sistemului ne obligă să încălcăm legea (care prevede că serviciile medicale de care beneficiază pacienţii asiguraţi se acordă numai în baza cardului) şi să fim puşi în situaţia în care aceste servicii să nu fie decontate sau chiar să ne fie imputate, situaţie absolut inacceptabilă”, atrag atenţia medicii de familie.
Aşa-zisa amprentă a cardului despre care reprezentanţii CNAS susţin că este lăsată în sistem nu are corespondent în realitate, lucru care a fost de altfel demonstrat de specialişti IT într-una dintre conferinţele de presă pe care le-am organizat: dacă sistemul nu vede cardul, atunci nu se poate să existe o amprentă a ceva care nu este identificat, serviciile efectuate nu sunt înregistrate în sistem, iar numărul acestuia nu figureaza înregistrat, ca urmare – aceste servicii medicale efectuate nu sunt decontate niciunui furnizor, nu doar în medicina de familie, spun oficialii Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Informaţia a fost confirmată pentru ECONOMICA.NET de surse din Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate. Sistemul cardului este asemănător sistemului cardului bancar: nu poti introduce şi scoate un card şi apoi, pe baza amprentei cardului, să faci o tranzacţie!
Mai mult, când sistemul nu funcţionează din culpa CNAS, urcarea în sistem în maximum 72 de ore a serviciilor oferite offline nu se poate realiza decât în prezenţa cardului, ceea ce reclamă revenirea pacientului cu cardul la cabinet.
Având în vedere că cele mai multe erori de sistem, lucrări de mentenanţă, upgradări sau opriri ale componentelor PIAS apar vinerea, serviciile medicale efectuate de medici vinerea nu mai pot fi decontate până luni, ceea ce duce la o falsă economie, realizată de fapt prin neplata serviciilor efectuate de furnizorii de servicii medicale.
– Adeverinţa de asigurat care înlocuieşte pe o perioada de două luni cardul la persoanele care şi-au pierdut, deteriorat sau au card emis, dar care nu a ajuns la titular, nu este suficientă pentru validarea şi plata serviciilor, pentru că această adeverinţă nu e înregistrată întotdeauna în sistem, iar sistemul ne avertizează că „înregistrarea se face pe propria răspundere” a medicului, adică pe banii medicului. La fel se întâmplă şi cu adeverinţele eliberate persoanelor care refuză cardul din motive religioase, a explicat pentru Economica.net medicul Sandra Alexiu, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina de Familie (SNMF).
Valabilitatea de trei luni de zile a acestor adeverinţe nu acoperă intervalul până la care pacientul poate primi totuşi noul card. Această situaţie pune pacienţii pe drumuri până la sediile Caselor de Asigurări pentru noi adeverinţe! Vorbim despre pacienţi care sunt bolnavi cronici, unii nedeplasabili, cu mijloace precare de deplasare până la sediile Caselor de Asigurări, pentru că nu există un sistem simplificat electronic de eliberare a adeverinţelor sau de expediere prin poştă, au explicat reprezentanţii medicilor de familie reuniţi în SNMF.
Ce soluţii propun medicii pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului cardului naţional de sănătate
– Să existe un serviciu de call-center, disponibil permanent, care să preia şi să rezolve imediat situaţiile de card blocat/invalid sau alte probleme legate de sistemul CEAS;
– Actualizările şi repornirile sistemului, activităţile de mentenanţă (ale sistemelor informatice ale CNAS) să se realizeze în afara perioadelor de activitate (seara, în weekend, nu în mijlocul zilelor lucrătoare!);
– Să aibă capacitatea tehnică de a prelua în timp optim toate serviciile medicale de care are nevoie populaţia;
– Să existe o relaţie optimă între diferitele componente ale PIAS.
– Toată populaţia României să aibă card (inclusiv copiii, neasiguraţii etc), pentru un adevărat control al efectuării serviciilor raportate. Copiii sunt mari consumatori de servicii medicale și dacă se doreşte cu adevărat o economie sau o bună utilizare a fondurilor şi asa insuficiente, una dintre cele mai utile măsuri ar fi ca şi copiii sa aibă card.
– Este necesară o procedură simplificată de deblocare a cardurilor, accesibilă tuturor furnizorilor de servicii medicale şi mai ales pacienților, pe modelul deblocării cardurilor bancare.
– Este necesară o procedură clară pentru pacienţii care nu au intrat încă în posesia cardurilor de asigurat, actuala soluţie propusă de CNAS (printarea răspunsului interogării site-ului CNAS) intrând în contradicţie cu Legea Sănătăţii şi cu normele din Contractul-Cadru, expunându-ne la eventuale imputări de servicii şi prescripţii medicale, spun medicii de familie reprezentaţi de SNMF.
Sistemul cardului naţional de sănătate, al reţetei electronice şi sistemul informatic unic integrat al CNAS nu au funcţionat, în medie, vreme de 22 de zile, de la 1 mai 2015, data de la care cardul naţional e obligatoriu la medic, până acum.
Medicii de familie se confruntă aproape zilnic cu disfuncţionalităţi ale platformei informatice a asigurărilor sociale de sănătate: nu pot valida reţete, bilete, concedii, consultaţii, nu pot verifica sau prelua calitatea de asigurat a pacienţilor, nu pot efectua raportările lunii precedente.
Iată care sunt cele mai grave şi frecvente problemele ale celorlalte sisteme informatice ale CNAS pe care le lasă în urmă Vasile Ciurchea şi pe care le va gestiona noul preşedinte al CNAS:
Disfuncţionalităţile SIUI, semnalate de medicii de familie de ani de zile, au rămas nerezolvate şi se rostogolesc în bulgăre de zăpadă în sistemul cardului naţional de sănătate.
SIUI ar trebui să furnizeze informaţii în timp real despre calitatea de asigurat a fiecărui cetăţean al României. Sistemul corelează date de la mai mulţi operatori, printre care CNAS, ANAF, Ministerul Educaţiei, Ministerul Muncii, Comisia Naţională a Persoanelor cu Handicap, Evidenţa Populaţiei etc.
În orice moment, dacă bazele de date ar fi corelate, fiecare furnizor de servicii medicale ar trebui să primească date corecte, reale, actualizate privind calitatea de asigurat a fiecărei persoane.
Pentru pacienţii care au peste 18 ani, aceste date ar trebui să fie preluate automat de sistemul cardului de sănătate, ceea ce înseamnă că, la utilizarea cardului, furnizorul de servicii medicale vede cele mai noi informaţii despre calitatea de asigurat a pacientului, adică dacă e sau asigurat la sănătate.
În realitate însă, SIUI e plin de erori, pentru că datele despre pacient fie sunt introduse greşit, fie nu sunt actualizate la zi, fie nu sunt introduse deloc. Prin urmare, există numeroase erori ale SIUI care se răsfrâng automat asupra funcţionării celorlalte elemente ale PIAS care sunt legate de starea de asigurat.
Iată câteva dintre cele mai frecvente problemele ale SIUI cu care se confruntă medicii de familie, semnalate de SNMF:
– nu se poate elibera o reţetă compensată unui salariat care, deşi are plata taxelor la zi, nu are datele introduse în sistem (SIUI), figurând neasigurat (din momentul efectuării plăţii de către angajator şi până când salariatul figurează asigurat în SIUI trec aproximativ 2 luni).
– SIUI nu precizează statusul pacienţilor incluşi în legi speciale, drept care aceştia nu pot beneficia de reduceri suplimentare la servicii medicale, pentru că în SIUI nu sunt introduse certificatele de handicap, nici statutul de beneficiar de lege specială pentru revoluţionari;
– Nou-născuţii apar ca înscrişi în sistemul informatic unic integrat (SIUI) abia la două luni de la naştere. Astfel că, vreme de două luni ei nu apar înscrişi în sistemul informatic şi, pe cale consecinţă, nu pot beneficia de gratuitatea serviciilor medicale. Nu s-a acceptat înscrierea automată a acestora în SIUI odată cu preluarea imediat după naştere a micilor pacienţi la medicii de familie, imediat ce aceştia beneficiază de CNP eliberat de Evidenţa populației, deşi beneficiază automat de gratuitatea serviciilor medicale, ne-au spus oficialii Societăţii Naţionale de Medicină de Familie.
– Pacienţii care nu mai sunt salariaţi, şomeri sau care nu mai sunt în ţară nu au calitatea de asigurat actualizată, drept care ei pot apărea asiguraţi în continuare în SIUI iar serviciile medicale pe care medicii le acordă acestor pacienţi le sunt ulterior imputate.
Rata de erori generate de PIAS este de 8%, conform siui-monitor.ro, platforma web de monitorizare a funcţionării SIUI. Acest procent este foarte mare pentru un sistem informatic și cu atât mai mult pentru unul de care depind toţi pacienții din România şi pentru care nu există un sistem alternativ, în caz de avarie, conchid reprezentanţii medicilor de familie.
Deşi SIPE permite şi funcţionarea în regim offline, există dificultăţi pentru pacienţi, pentru că şi farmaciile refuză deseori să elibereze reţete eliberate offline pe care nu le pot verifica, iar reţetele fracţionate, adică atunci când pacientul nu găseşte toate medicamentele într-o farmacie, nu pot fi eliberate decât dacă au fost emise în regim online. Prin urmare, interconectarea nu este optimizată.
Problemele sistemului reţetei electronice
Medicii de familie atrag atenţia că farmaciile nu pot elibera reţetele pacienţilor dacă sistemul SIPE e nefuncţional (reţetele nu au putut fi trimise în SIPE). Există reţete pentru boli acute/subacute cu valabilitate de 24/48 de ore, care sigur vor expira dacă sistemul nu permite eliberarea lor. Prin urmare, nu putem fi făcuţi răspunzatori de eşecul terapeutic în cazul în care pacienţii nu şi-au permis să cumpere la preţ întreg acele reţete la care au de fapt dreptul, ca asiguraţi, spun reprezentanţii medicilor de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familiei.
„Consecinţa este că pacienţii noştri sunt puşi pe drumuri pentru o reţetă pe care nu o putem emite din motive de disfuncţionalitate repetată a sistemului reţetei electronice. Aceste probleme se resfrâng asupra activităţii din cabinet şi a actului medical în sine, a cărui calitate este impietată chiar de către cei care ar fi trebuit să o asigure”, adaugă oficialii medicilor de familie reuniţi în Societatea Naţională de Medicina Familie.
Bugetul CNAS în timpul mandatului lui Vasile Ciurchea
Din iunie 2014, Vasile Ciurchea a fost preşedintele CNAS.
În anul 2014, CNAS a avut un buget de 22,9 miliarde lei, cu 11,59% mai mare decât în 2013. Vă amintim că din bugetul alocat CNAS în 2013, de 23,12 miliarde lei, 2,6 miliarde lei au fost cheltuiţi pentru aducerea la zi a plăţilor pentru medicamente şi materiale sanitare din farmacii şi programe, aşa cum prevedea Directiva europeană pentru combaterea plăţilor întârziate, transpusă în Legea 7/2013.
În 2015, bugetul instituţiei s-a ridicat la 23,55 miliarde de lei. În acest an, bugetul alocat CNAS e cu aproape 12% mai mare decât în 2015 şi depăşeşte 26,35 miliarde lei.
Ce a făcut CNAS în primul an de mandat al lui Vasile Ciurchea
Implementarea sistemului cardului naţional de sănătate
Vineri, 19 septembrie 2014, factorii poştali au început distribuirea cardului naţional de sănătate către asiguraţii majori. Primele carduri au fost primite de bucureşteni. Pe 22 septembrie a început distribuirea cardului, concomitent, în mai multe judeţe din ţară.
Până la sfârşitul anului 2014 au fost distribuite aproximativ 12,5 milioane de carduri prin servicii poştale conform acordului-cadru şi a contractelor subsecvente încheiate cu CN Poşta Româna SA, şi au fost validate peste 120.000 de carduri naţionale de sănătate.
A crescut numărul pacienţilor trataţi cu molecule scumpe
La finele anului 2014, numărul pacienţilor care au primit gratuit tratament oncologic aprobat de CNAS a crescut la 8.866, faţă de 7.532 pacienţi în tratament cu molecule scumpe în ianuarie 2014.
În luna iulie 2014 au fost introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite 17 molecule noi pentru pacienţii care suferă de forme rare ale unor boli precum cancere, epilepsie, boli endocrine, leucemie şi boli neurologice degenerative.
În anul 2014 s-a demarat subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, în cadrul Programului Naţional de Oncologie. Datorită subprogramului de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, derulat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, orice pacientă cu mastectomie, care îndeplineşte criteriile de eligibilitate, poate beneficia de reconstrucţia gratuită a sânului, inclusiv cu proteze siliconice. Pacientele cu mastectomie pot beneficia de reconstrucţie mamară într-unul dintre cele 19 spitale şi institute de profil din ţară incluse în subprogram.
96 de paciente au beneficiat de endoprotezare decontată de CAS de la începutul anului 2014 până în decembrie 2014. În 2014, subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare a avut un buget de 2,4 milioane lei.
În 2014, a fost creat subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT, pentru a asigura pacienţilor un acces mai rapid la acest tip de investigaţie. În anul 2014 au fost aprobate 2993 dosare pentru a beneficia de PET CT în cadrul subprogramului de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice.
Tot în 2014, a fost creat un subprogram de testare genetică destinat bolnavilor de leucemie acută în cadrul Programului Naţional de Oncologie, finanţat din FNUASS. În acest subprogram sunt decontate testele imunofenotipice, citogenetice şi de biologie moleculară pentru diagnosticarea leucemiilor acute. De acest subprogram naţional vor beneficia anual, în medie, 800 bolnavi cu leucemie acută.
În 2014, în cadrul Programului naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei a fost introdusă ca activitate asigurarea tratamentului de substituţie profilactică a bolnavilor cu hemofilie între 0 şi 18 ani. Fondurile alocate acestui program în 2014 au crescut la 60,2 milioane lei, faţă de 36,9 milioane lei în 2013.
În 2014, în cadrul programului naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare au fost incluse cinci afecţiuni noi. Fondurile alocate acestui program în 2014 au crescut la 105 milioane lei, faţă de 69,7 milioane lei în anul 2013.
Al doilea an de mandat la şefia CNAS: obligativitatea sistemului cardului şi tratament fără interferon pentru pacienţii cu hepatită cronică virală C şi ciroză hepatică C
La finalul lunii aprilie 2015, şapte molecule fără alternativă terapeutică pentru afecţiunile oncologice au primit decizie pentru intrarea condiţionată în lista de medicamente compensate şi gratuite.
De la 1 septembrie 2015, cardul naţional de sănătate e singurul instrument de validare a serviciilor acordate în sistemul sanitar public, pentru cei care l-au primit.
Pe 1 octombrie 2015, CNAS a semnat contractul cost-volum-rezultat pentru tratamentul fără interferon al hepatitei cronice virale C şi cirozei hepatice C, în baza căruia vor beneficia de tratament pacienţii cu stadiul de fibroză F4.