Ce măsuri au luat statele din jurul României pentru dezvoltarea sectorului autohton de IT

Ultima dată, premierul a vorbit despre acest subiect chiar marţi la la dezbaterea organizată de Confederaţia patronală Concordia „Dialog pentru dezvoltare” că regimurile fiscale discriminatorii generează extrem de multă tensiune, inclusiv presiuni uriaşe asupra Guvernului.

„Ştiţi că am avut nişte declaraţii legate de IT-işti. Deocamdată nu intenţionez să schimb legislaţia, dar o spun limpede: nu cred în regimuri fiscale discriminatorii. Regimurile fiscale discriminatorii generează extrem de multă tensiune, inclusiv presiuni uriaşe asupra Guvernului, pentru că dacă cineva beneficiază de un regim fiscal, oricine altcineva este legitimat să ceară un regim fiscal şi până la limita toată va spune ‘nu mai vrem să plătim impozit’ şi are argumente suficient de puternice”, a spus Orban la dezbaterea organizată de Confederaţia patronală Concordia „Dialog pentru dezvoltare”.

ANIS a comunicat, într-o conferinţă de presă care a avut loc recent, o serie de măsuri pe care statele din regiune le-au pentru a susţine şi dezvolta sectorul autohton de IT.

Iată care sunt o parte dintre facilităţile implementate de celelelate ţări care vizează dezvoltarea companiilor locale şi startup-urile, precum inovarea, cercetarea şi dezvoltarea (R&D).

Albania

– au scutire de 50% a pe impozitul pe profit în primii cinci ani de la înfiinţarea companiei

– suportă 150% din taxele eferente salariului, include şi contribuţiile, în primul an de la crearea unul loc de muncă

– cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltarre sunt deductibile în cuantum de 200% pe zece ani

– la fel sunt şi cheltuielile cu instruirea salariaţilor

– au granturi între 50-80% din costurile pentru obţinere de brevete

Belarus

– toate companiile cu coduri CAEN în tehnologie au impozit pe profit 0,

– au impozit pe dividend de 5%

– impozitul pe salarii este redus cu 30% faţă de orice altă meserie

Bosnia

– au o reducere de 50% pe profit pentru investiţii de minim două milioane de euro pe an, timp de cinci ani

– cheltuielile cu salariile sunt deductibile 200%

Bulgaria

– la investiţii ce depăşesc 770.000 de euro, returnează costurile cu asigurările sociale şi de sănătate plătite de firmă, care sunt 17% din salariul brut

– returnează 25% din costurile cu instruirea personalului până la suma de două milioane de euro pe an

Cehia

– scuteşte companiile de impozit pe profit dacă au creat 20 de locuri de muncă în tehnologie

– bonifică cu 110% costurile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea

Estonia şi Letonia

– au impozit pe profit zero atâta timp cât acesta este reinvestit şi nu este scos din companie prin dividende

Lituania

– reduce cu 70% impozitul pe profit pentru profitul generat din comercializarea brevetelor

– 200% deductibilitatea pentru cheltuieli cu R&D

– dau granturi de 30.000 de euro pentru brevetarea invenţiilor internaţionale

Polonia

– reduce cu 75% impozitul pe profitul obţinut din comercializarea brevetelor 

– suportă 50% din cheltuielile cu salariile cercetătorilor şi între 30% şi 50% din celalalte cheltuieli asociate R&D

Rusia

– pentru firmele din tehnologie reduce contribuţiile soiale la 14% faţă de 30% cât sunt pentru celelalte categorii de salariaţi

Riscurile la care companiile IT vor fi expuse în lipsa unor facilităţi fiscale

Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS, a atras atenţia că în cazul în care premierul Orban va lua o astfel de decizie, impactul va fi important, mai ales în privinţa competitivităţi care va scădea în relaţie cu ţările din jur. O companie de IT nu are costuri operaţionale, iar 80% din costurile sale se duc pe forţa de muncă. În momentul în care costul total al forţei de muncă ar creşte cu 10%, impactul pe preţul final al unui produs dezvoltat de companie creşte. În acest fel, scade competitivitatea acesteia în momentul în care participă la o licitaţie pe plan extern.

„Ce ar trebui să ne pună pe gânduri este că statele din jur dau facilităţi, investesc, se mişcă repede şi noi am rămas pe loc. Am rămas la această scutire de impozit şi cam atât. Suntem în pericol să păţim cum am păţit cu cea mai mare viteză la internet din lume, unde nu mai conducem pentru că ceilalţi nu stau pe loc”, a spus Mechea.

Prezent la eveniment, Daniel Ilinca, vicepreşedinte al ANIS, a explicat că lipsa facilităţilor fiscale va îndepărta potenţialii investitori privaţi de ţara noastră în favoarea celor cu programe mai bune de sprijinire a sectorului IT.

„Există un deficit estimat până în 2022 de 500.000 de programatori la nivelul Uniunii Europene şi atunci companiile care caută să îşi rezolve acest deficit se uită cu interes cât de mult este încurajat IT-ul în ţările în care investesc. Acesta a fost un element destul de bun în discuţii şi în decizia de a veni în România”, spune Daniel Ilinca, vicepreşedinte al ANIS.

Mechea a mai spus că măsurile pe care şi le doreşte de la Guvern se referă la măsuri destinate dezvoltării companiilor româneşti, atragerii de fonduri în cercetare şi dezvoltarea cu creare de proprietate intelectuală care să rămână în România.

Aproximativ jumătate din veniturile totale ale industriei (2,7 miliarde de euro) sunt generate de companiile mari, cu peste 250 de angajaţi, urmate de companiile mici, cu până la 50 de angajaţi, care aduc un volum de 2,1 miliarde de euro, şi companii medii (50-249 de angajaţi), care contribuie cu 1,2 miliarde de euro.

Firmele cu capital străin reprezintă doar 10% din numărul total de companii din industrie, dar generează 73% din veniturile piaţei şi au un ritm susţinut de creştere de circa 12% pe an, comparativ cu cele româneşti care generează venituri de doar 27% pe an.

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse. Asociaţia are peste 130 de membri care reprezintă aproximativ 47% din totalul industriei IT româneşti, printre care: Adobe, Microsoft, Atos, Bitdefender, Deutsche Bank, eMAG, Fitbit, Siemens, Endava, Enea, Stefanini sau Vo­da­fone Shared Services.