Ce măsuri fiscale va promova Chiţoiu pentru combaterea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării veniturilor

Oficialul MFP a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, despre introducerea unor plafoane pentru plăţile în numerar între persoane fizice şi de reducerea la jumătate a plafoanelor existente pentru plăţile în numerar în cazul persoanelor juridice, despre simplificarea şi detalierea rambursărilor de TVA, despre introducerea etapizată a caselor de marcat cu jurnal electronic şi despre penalizarea contribuabililor care nu declară sau declară eronat obligaţiile fiscale.

În contextul vizitei misiunii FMI, ministrul Finanţelor a spus că în 2014 nu vor fi introduse impozite şi taxe noi. Neimpozitarea profitului reinvestit ar putea fi introdusă din a doua parte a anului 2014, ca măsură de stimulare a economiei, odată cu reducerea CAS. De asemenea, datele MFP la nivelul lunii noiembrie arată că efectele reducerii TVA la pâine au fost unele pozitive.

AGERPRES: Aţi anunţat, la preluarea mandatului, că aveţi ca obiectiv îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale. Ce măsuri fiscale mai pot fi luate în perioada următoare pentru realizarea acestui obiectiv ?

Daniel Chiţoiu: În 2013, am început cu reforma organizatorică a structurilor ANAF, cele care se ocupă cu modul de administrare, control şi colectare a veniturilor bugetului general consolidat. Pe parcursul anului 2013, am realizat reforma ANAF din punct de vedere al structurilor teritoriale şi am reorganizat toate structurile care au avut înainte atribuţii pe linia combaterii şi reducerii evaziunii fiscale. Pe lângă aceste măsuri de natură organizatorică, trebuie să mai luăm o serie de măsuri de natură legislativă privind interpretarea şi îmbunătăţirea legislaţiei fiscale, care să conducă la reducerea operaţiunilor care au ca efect evaziunea fiscală. Pe această linie, am în vedere în primul semestru, chiar începând cu această lună, să introducem unele măsuri de ordin legislativ privind îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii fiscale.

O primă măsură va fi modificarea Ordonanţei 15/1996 privind plăţile în numerar. Plăţile în numerar între persoane fizice vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face firmele, către alte companii sau persoane fizice, va fi redus la jumătate (de la 10.000 de lei la 5.000 de lei pe zi – n. r.). În prezent, nu există plafon pentru plăţile în numerar între persoane fizice. Intenţionez să promovez această măsură până la sfârşitul lunii februarie.

Evaziunea fiscală are ca motor principal plăţile în numerar, iar centrele comerciale engros de legume-fructe, de bunuri de consum realizează aproape 99% din operaţiuni în numerar. De asemenea, în domeniul cerealelor şi panificaţiei, operaţiunile de plăţi se fac în principal în numerar, agenţii economici plătesc în numerar persoanelor fizice. O persoană fizică nu se va mai duce cu geanta plină cu bani să cumpere terenuri, case, maşini. Atunci şi operatorii economici înregistrează în evidenţa fiscală cât s-a plătit şi vedem şi la persoanele fizice cât comerţ au făcut în anul respectiv, cât au produs şi putem să impozităm.

O altă măsură pe care vrem s-o promovăm este îmbunătăţirea procedurii de rambursare de TVA. Plafonul pentru rambursările de TVA fără control fiscal prealabil va fi dublat, de la 10.000 de lei la 20.000 de lei, iar firmele vor trebui să declare electronic detaliat vânzările şi cumpărările pentru o verificare mai bună a realităţii datelor în cazul deconturilor de TVA.

AGERPRES: Când va fi adoptată această măsură?

Daniel Chiţoiu: Până la finalul lunii ianuarie, când vom trece prin guvern modificările aduse Codului Fiscal. Măsura este necesară atât pentru a urgenta procedurile de rambursare de TVA, cât şi pentru a evita riscurile de rambursări ilegale. Pentru rambursările de TVA între 20.000 de lei şi 65.000 de lei, rambursarea se va face cu control ulterior, dar firma trebuie să opteze între certificarea decontului de TVA de către un consultant fiscal, care va răspunde în solidar cu agentul economic, sau constituirea unei garanţii echivalente cu suma solicitată spre rambursare, până la efectuarea controlului ulterior. Astfel, urgentăm rambursarea de TVA şi eliberăm o parte din inspectorii fiscali, care, în prezent, în proporţie de 90%, se ocupă numai cu verificări pentru rambursare de TVA, pentru a face inspecţii fiscale de fond, să verifice firmele din punct de vedere fiscal pentru întreaga perioadă de prescripţie, de 3 ani pentru IMM-uri şi respectiv de 5 ani pentru marii contribuabili. Acum avem o capacitate redusă de a efectua inspecţii fiscale de fond.

De asemenea, declaraţia 394 pentru TVA va fi modificată, în sensul detalierii, iar jurnalul de vânzări şi cumpărări din contabilitatea firmei va fi declarat şi în formularul 394, astfel încât organele fiscale să poată face verificarea electronic, iar inspectorii fiscali să nu mai fie nevoiţi să meargă pe teren pentru a efectua verificări încrucişate. În prezent, spre exemplu, dacă un agent economic din Bucureşti solicită o rambursare de TVA şi are furnizori, spre exemplu, din Baia Mare, Timişoara, Vrancea, Iaşi, unitatea fiscală din Capitală, pentru a verifica dacă facturile sunt reale, trebuie să solicite unităţilor fiscale din acele judeţe să efectueze verificări.

Prin declararea electronică detaliată a vânzărilor şi cumpărărilor, munca inspectorilor fiscali va fi uşurată, iar solicitările de rambursare vor fi rezolvate cu rapiditate. În prezent, raportarea firmelor se face cumulat valoric.

România se află în procedură de infringement din partea UE din cauza întârzierilor la rambursările de TVA, iar în ultimii patru ani a fost reclamată la Curtea Europeană de Justiţie pentru întârzierile de peste şase luni la rambursările de TVA. Creăm o procedură simplificată şi fără risc ca să ne încadrăm în termenul de 45 de zile pentru rambursarea TVA prevăzut în Codul Fiscal.

În următoarele 2 – 3 luni avem în vedere să reglementăm şi să adoptăm o altă măsură – toate firmele vor utiliza case de marcat cu jurnal electronic până la finalul primului semestru din 2014, care vor înlocui actualele case de marcat cu role de hârtie. Va fi implementată în etape.

AGERPRES: Cine va avea obligaţia să o aplice în 2014?

Daniel Chiţoiu: În acest an, vor avea obligaţia să utilizeze casele de marcat cu jurnal electronic marii contribuabili, într-o primă etapă, şi contribuabilii mijlocii, în etapa a doua, iar IMM-urile vor utiliza noile case de marcat într-o a treia etapă, cel târziu în primul semestru din 2014. Pentru dotarea cu noile echipamente, Fiscul va acorda deducere din impozitul pe profit pentru costurile cu noile case de marcat şi pentru programul electronic. Costurile sunt estimate la 40 – 60 de euro/echipament.

În prezent, unele hypermarketuri deţin astfel de case de marcat, dar acestea vor fi nevoite să îşi actualizeze programul informatic. În prezent, avem case de marcat cu role de hârtie. Este foarte greu, verificarea încrucişată se face într-o proporţie foarte mică a datelor furnizate de casele de marcat cu datele din evidenţa contabilă. Practic, sunt ineficiente actualele case de marcat în a depista şi combate evaziunea fiscală. Casele de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la un server al administraţiei fiscale, ca să putem verifica electronic volumul vânzărilor raportate prin evidenţa contabilă şi fiscală cu cele rezultate din înregistrările operaţiunilor prin casele de marcat cu jurnal electronic. Este o măsură care va avea un efect foarte mare asupra reducerii evaziunii fiscale. Acum există case de marcat, dar nu avem niciun control asupra datelor înscrise în evidenţa contabilă cu ce rezultă din casele de marcat. Termenul prevăzut pentru obligativitatea de a păstra rolele de hârtie este foarte scurt, iar inspecţia fiscală nici nu ajunge în termenul de păstrare a rolelor. Există şi case marcat nefiscalizate în momentul de faţă. Când vă duceţi să cumpăraţi ceva vă dă bon, dar casa de marcat nu este înregistrată la organul fiscal.

De asemenea, vom schimba sistemul de penalităţi. Firmele care nu declară sau declară eronat în mod intenţionat obligaţiile fiscale vor fi penalizate cu 20% – 50% din suma nedeclarată. Procentul de penalizare va fi aplicat în funcţie de valoarea sumei nedeclarate, iar măsura va fi promovată până la finalul lunii ianuarie, în cadrul modificărilor care vor fi aduse Codului Fiscal.

Vom sancţiona operatorii economici care nu declară sau declară eronat obligaţiile la bugetul general consolidat. Această modalitate de penalizare este reglementată în toate statele UE, noi nu o aveam. Noi avem sancţiune doar în cazul în care merge inspecţia fiscală şi constată că nu au fost declarate obligaţiile fiscale, iar agenţii economici plătesc o majorare de întârziere sau o dobândă. Penalitatea de întârziere are rolul de a asigura un nivel concurenţial între agenţii economici. Firmele nu declară obligaţiile fiscale din diverse motive – nu au bani, nu vor să plătească şi vin peste cinci luni şi declară ce nu au declarat anterior, unii participă la licitaţii şi să nu aibă obligaţii fiscale neachitate.

AGERPRES: În alte state europene această penalizare este mai mare?

Daniel Chiţoiu: Da, dar la noi, dacă este descoperită şi evaziunea fiscală, prin corelarea sancţiunilor se poate ajunge ca firmele să plătească penalizări de 100%.

AGERPRES: Pentru cei corecţi vă gândiţi la introducerea unor bonusuri?

Daniel Chiţoiu: Intenţionăm să introducem bonificaţii de 5% – 10% pentru cei care plătesc în avans impozitele şi taxele, după modelul bonusului acordat la plata în avans a impozitelor şi taxelor locale. Facem calcule, MFP analizează în acest moment posibilitatea acordării acestei bonificaţii astfel încât impactul bugetar să fie unul neutru, bonusurile acordate urmând să fie compensate de scăderea costurilor la împrumuturile Trezoreriei pentru finanţarea deficitului bugetar.

Bonificaţia de 5% – 10% poate fi aplicată impozitelor şi taxelor pentru care se fac plăţi în avans, spre exemplu impozitele plătite de persoanele fizice autorizate /PFA/ sau impozitele pe chirii.

AGERPRES: Care vor fi temele principale în discuţiile cu FMI?

Daniel Chiţoiu: Este o misiune de evaluare a angajamentelor asumate în acordurile încheiate în această vară cu FMI Şi CE. Mandatul de negociere, care va fi acordat mâine în şedinţa de Guvern, nu este unul de negociere a obiectivelor şi clauzelor acordurilor încheiate. Din punct de vedere al unor eventuale alte măsuri de introdus în acorduri nu discutăm nimic la această misiune. Se face o evaluare pe ceea ce ne-am asumat deja. În acest an, aşa cum este construit bugetul, nu avem în vedere şi nu vom mai introduce niciun impozit şi nicio taxă.

AGERPRES: Care sunt efectele reducerii TVA la pâine?

Daniel Chiţoiu: Sunt pozitive. Avem o îmbunătăţire a colectării. O să vedem acum, pe 25 ianuarie, când avem datele şi de la cei care declară TVA trimestrial. Pe datele la noiembrie avem o îmbunătăţire a colectării TVA cu 10 – 12 puncte procentuale. Datele de la patronate arată o creştere a producţiei cu 20 – 25%, ceea ce înseamnă că s-a fiscalizat această producţie suplimentară. A crescut şi numărul producătorilor.

AGERPRES: Introduceţi neimpozitarea profitului reinvestit?

Daniel Chiţoiu: Este o decizie politică care se va lua la nivelul USL. O discutăm şi cu partenerii internaţionali, pentru că avem angajamentul de a-i anunţa despre orice măsură fiscală. Impactul bugetar nu este unul semnificativ, poate fi compensat de o colectare mai bună a veniturilor. Sper s-o aplicăm din semestrul al doilea, odată cu reducerea CAS. Este o măsură de stimulare economică, de creare de locuri de muncă, de revigorare a producătorilor din România.