Ce modificări fiscale intră în vigoare de la 1 februarie 2017 şi pe cine afectează la salariu

Una dintre principalele modificări e abrogarea Formularului 088, care a limitat înregistrarea în scopuri de TVA a societăților. „Per ansamblu, au fost refuzate la înregistrare un număr de 16.000 societăți dintr-un număr de 45.000 cereri. Acest formular face parte din mai multe măsuri de combatere a evaziunii fiscale, ce trebuie să recunoaștem că există. Cu toate acestea, pentru o societate căreia i s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA, efectul natural al pieței este de a nu mai achiziționa bunuri și servicii de la acest furnizor. Practic, direcția unei astfel de societăți este lichidarea, situație probabilă, în opinia mea. Actualele demersuri făcute de ANAF, după abrogarea formularului, sunt de o simplificare majoră a procedurii de înregistrare în scopuri de TVA cu monitorizarea ulterioară a contribuabililor”, ne-a declarat consultantul fiscal Adrian Benţa.

O altă modificare vizează împărţirea modului de impozitare al microîntreprinderilor: 3% pentru microîntreprinderea ce nu are salariați și 1% de microîntreprinderea cu minim un salariat. Aşa cum arată Benţa, însă, prin salariat se înțelege încadrarea unei persoane cu normă întreagă sau încadrarea mai multor persoane cu program parțial, dar suma fracțiilor trebuie să conducă la mai mult de o normă întreagă.

Cu siguranță, cea mai spectaculoasă modificare la microîntreprinderi este majorarea plafonului veniturilor la suma anuală de 500.000 euro de la 200.000 de euro cât este în prezent. Practic, societățile care la 31 decembrie au fost plătitoare de impozit pe profit și se încadrează în condițiile de microîntreprindere (se permite prin obiectul de activitate, nu au înregistrat venituri din consultanță și management mai mari de 20% în total venituri) vor trece la categoria de microîntreprindere. Desigur, există și o portiță pentru cei ce vor să rămână plătitori de impozit pe profit, în sensul că pot păstra acest tip de impozitare dacă societatea înregistrează un capital social subscris și vărsat mai mare de 45.000 lei.

„În zona asigurărilor sociale, avem câteva măsuri aparent contradictorii: pentru salariați se elimină baza de calcul a contribuțiilor la asigurările sociale, pensii de 5 x salariu mediu brut pe economie. Acest lucru înseamnă că salariații cu salarii mari vor plăti mai multe contribuții la asigurările sociale-pensii și implicit salariul în mână scade”, comentează Adrian Benţa o altă modificare fiscală. Antreprenorii, în schimb, susţin că aceste măsuri descurajează performanţa şi clasa mijlocie şi va afecta companiile mari şi firmele mici din diverse sectoare: programatori IT, cercetatori, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri, industria financiară, industria auto etc. Consultantul fiscal Gabriel Biriş subliniază că cea mai afectată va fi probabil industria IT, una din industriile aflate în plină dezvoltare şi cu o contribuţie importantă la crearea clasei de mijloc. Ca o facilitate, de la 1 februarie, angajaţii sezonieri nu vor mai plăti impozit de 16%.

Tot pe zona de salarii, tot de la 1 februarie se majorează cu 16% (de la 1.250 de lei în prezent, la 1.450 de lei brut). Angajatorii trebuie să înregistreze în registrul electronic REVISAL majorarea obligatorie a salariului minim pentru angajaţii încadraţi cu această remuneraţie, altfel vor fi amendaţi.

În schimb, în zona veniturilor din investiții (dividende, dobânzi, cedarea părților sociale și acțiunilor) se va plăti contribuția la asigurările de sănătate neplafonată, calculată la valoarea integrală a veniturilor dacă beneficiarul acestor venituri înregistrează doar venituri din dividende. Adrian Benţa subliniază că „dacă persoana fizică înregistrează pe lângă veniturile din investiții și alte categorii de venituri supuse contribuției la sănătate (salarii, venituri din activități independente, chirii) atunci nu se datorează contribuția la sănătate pentru veniturile din investiții”.

Începând cu 1 februarie 2017, apare şi o deducere suplimentară la calculul impozitului pe venitul din salarii, respectiv o persoană fizică din România are dreptul să îşi deducă abonamente medicale în sumă de 400 euro anual.

Este deja mediatizată scutirea pensiilor de impozitul pe venit de 16%, într-un plafon de 2.000 lei, însă este mai puțin cunoscută o altă măsură, poate la fel de importantă: faptul că pentru veniturile din pensii nu se mai aplică reținerea contribuției la sănătate. Indiferent de valoarea pensiei, pensionarul are calitate de asigurat în sistemul public de sănătate, dar plata contribuției se suportă de la bugetul de stat.

O altă modificare vizează firmele care se ocupă exclusiv cu activităţile de inovare şi cercetare-dezvoltare care vor fi scutite de la impozitul pe profit în primii zece ani de activitate, potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Între cele 100 de taxe abrogate cu 1 februarie 2017, cele mai cunoscute sunt taxele achitate pentru radiodifuziune și timbrul de mediu plătit pentru înmatricularea autoturismelor. Desigur, acestea nu se vor mai achita începând cu 1 februarie 2017. Tot dintre taxele scutite la plată sunt și altele mai puțin cunoscute, cum ar fi cele achitate la Monitorul Oficial pentru publicarea unui anunț de pierdere a unor documente sau schimbarea numelui respectiv, taxa pentru eliberarea cazierului fiscal.

„Dacă ținem cont și de alte măsuri fiscale deja mediatizate, cum ar fi reducerea TVA de la 20% la 19%, eliminarea supra-accizei la combustibili și abrogarea taxei pe stâlp, toate aplicabile de la 1 ianuarie 2017, vedem că într-adevăr zona de fiscalitate s-a îmbunătățit. Cu siguranță, trebuie să fim atenți pentru păstrarea echilibrului bugetar pentru că avem în aceeași perioadă și creșteri de cheltuieli bugetare dintre care semnificative sunt creșterile de salarii publice, respectarea obligației de a aloca armatei 2% din PIB, dezvoltarea unor sectoare foarte importante ale investițiilor publice. Astfel, trebuie să fim atenți la măsurile macroeconomice”, concluzionează Adrian Benţa.

După cum se observă, cele mai multe modificări fiscale aduc atingere zonei IMM-urilor, circa 80% dintre acestea fiind trecute acum în zona microîntreprinderilor, cu un alt regim de impozitare. Rămâne de văzut însă pentru ce industrii şi ce fel de IMM-uri vor fi benefice aceste modificări şi scutiri de impozite şi CASS-uri.