Ce ne aduce anul 2018? 10 previziuni economice mai puţin optimiste

1. Veniturile românilor vor crește mai puțin în 2018

În anul 2017, salariul mediu net a crescut la 2.392 lei, cu 13,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, conform ultimelor date INS.

Însă, românii nu vor fi la fel de norocoși în 2018. Deși, în sistemul public, majoritatea angajaților vor vedea o creștere a salariului brut cu 25%, aceasta se va traduce  într-o creștere cu doar 4% a salariului net. Însă, unii funcționari publici, precum cei de la  Consiliul Concurenței, care au avut salarii mari in 2017,  vor vedea o scădere a salariului net, în timp ce alții, mult mai puțini insă, vor beneficia de creșteri salariale mai mari, precum cei care lucrează în sistemul sanitar.

Cei cu adevărat loviți de noul sistem de plată a contribuțiilor, sunt angajații din mediul privat. Deși Guvernul a sperat că angajatorii vor mări salariile brute cu 17-22%, astfel încât salariile nete să rămână constante, doar 10% dintre angajatorii privați au optat pentru această variantă, conform EY. Ceilalți nu au modificat salariile deloc, alții au acordat bonusuri sau au modificat salariile brute pentru o perioadă limitată.

2. Avântul consumului se va domoli în 2018

În ultimul an, consumul a crescut rapid, încurajat de salariile mai mari și de un TVA mai mic. În primele 10 luni ale anului 2017, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut față̆ de aceeași perioadă a anului precedent cu 9,2%, conform ultimelor date INS.

Scăderea salariului net pentru unii angajați, incertitudinea creată de soluțiile temporare aplicate de unii patroni pentru a menține venitul net al angajaților și impredictibilitatea măsurilor guvernamentale, îi vor determina pe români să se gândească de două ori înainte să cheltuiască în anul care tocmai a început.

3. Inflația ne va ustura rău la buzunare în noul an

 Creșterile de salarii, măsura de reintroducere a supra-accizei la combustibil cât și tendința mondială de creștere a prețului petrolului, vor duce la o inflație tot mai mare în noul an.  Conform ultimului raport asupra inflației publicat de BNR în luna noiembrie, inflația a ajuns la 1,8% în septembrie 2017 și va ajunge până la 3,2% până la finalul anului 2018.

Deci, anul nou aduce prețuri mai mari și, implicit, o putere de cumpărare mai mică a românilor.

4. Ratele la bancă vor fi mai mari și tot mai puțini români își vor permite credite imobiliare

Atât cursul euro, cât ROBOR și-au cam „făcut de cap” în 2017. În ultima zi lucrătoare a anului trecut,  euro a ajuns la  4,6597 lei, cel mai ridicat curs din 2017,  iar ROBOR a atins nivelul de 2,05%. Deficitul comercial și inflația vor duce cursul euro și ROBOR și mai sus în 2018. Asta înseamnă că tot mai mulți români vor avea dificultăți să își plătească creditele, indiferent dacă sunt  în euro sau în lei. Dobânzile mai mari vor descuraja populația să ia credite ipotecare, iar  situația va deveni și mai dificilă pentru cei care doresc să își cumpere o locuință, in condițiile în care, anul acesta, plafonul pentru programul Prima Casă va fi redus la doar 2 miliarde de lei.

5. Instabilitatea politică, socială și fiscală va continua, iar România va fi retrogradată din nou în clasamentele internaționale

 Anul 2017 a fost extrem de neliniștit, cu multe proteste de stradă, cu schimbarea a două guverne și a mai multor miniștri. Nenumăratele  măsuri luate de pe o zi pe alta, au bulversat populația și mediul de afaceri. România a fost retrogradată în doua clasamente internaționale foarte importante, consultate de marii investitori: Global Competitiveness Report a coborât țara noastră de pe locul 62 pe locul 68, iar Doing Business a surclasat România, de pe poziția 36, pe 45. După cum au mers lucrurile în 2017, ne putem aștepta ca aceste retrogradări să continue și în următorul an.

6. Investitorii străini vor ocoli România.

 Conform Băncii Naționale, în primele opt luni ale anului 2017, investițiile străine directe au totalizat 2,51 miliarde de euro, în scădere cu circa 18% față de aceeași perioadă a anului trecut, când au intrat în țară aproape 3,1 miliarde de euro. Este rezultatul direct al instabilității politice și economice, al retoricii agresive a guvernanților împotriva capitalului străin și al retrogradării României în clasamentele internaționale consultate de investitori. Acești factori vor avea, și în anul 2018, aceleași rezultate: străinii nu vor mai alege România ca destinație pentru investițiile importante. O creștere economică record nu este de ajuns pentru a atrage un investitor străin și, cu cât  va înțelege mai repede Guvernul acest lucru, cu atât mai bine!

7. Investițiile publice vor fi mai mari în comparație cu cele din ultimii ani, dar ne vom întoarce la perioada construcțiilor de terenuri de fotbal în pantă

În ultimii ani, investițiile publice au fost la un nivel foarte scăzut, nu pentru că nu s-au alocat bani pentru ele, ci pentru că banii alocați nu s-au cheltuit. Legislația nu este clară pe alocuri, mulți primari și demnitari au fost deja acuzați de “sifonare” a banilor publici prin investiții publice și, ca atare, puțini funcționari mai semnează pentru investiții mari. Din nefericire, soluția adoptată nu are rolul de  a clarifica legislația și de a găsi căi administrative pentru ca  acești bani să fie cheltuiți corect, ci de a modifica legislația achizițiilor publice. Astfel, autoritățile locale vor trebui să se supună procedurilor de atribuire prevăzute de legea achizițiilor publice doar în cazul contractelor care depășesc pragul de 929.089 lei. Restul vor fi achiziții directe, pentru care nu mai trebuie publicate anunțuri online. Din punctul meu de vedere, s-a redeschis, astfel, robinetul pentru “sifonarea” fondurilor publice. Legea achizițiilor publice, o transpunere a Directivei Europene, a fost realizată cu ajutorul instituțiilor internaționale și a Comisiei Europene si se supune regulilor internaționale din domeniu. Strategia pentru achiziții publice care a fost adoptată la pachet cu legea achizițiilor publice, a fost lăudată de MCV în ianuarie 2016, ca un pas înainte în lupta anti-corupție. Modificarea realizată de actualii guvernanți va duce la mai multe investiții publice, dar nu acolo unde avem nevoie. De exemplu, în educație se duc doar 50 milioane de lei pentru investițiile pe tot anul, de 7 ori mai puțini bani decât în anul 2015. Banii se vor duce, probabil, în “afacerile” proprii ale celor de la guvernare.

8. UE ne va trage din nou de urechi

 Cum ultimele trei guverne, Cioloș, Grindeanu și Tudose au cam luat o pauză de la disciplina fiscal-bugetară, deficitul ESA a depășit 3% în anul 2016, MTO nu a fost respectat nici în 2016,  nici în 2017, după ce el fusese atins atât în 2014, cât și în 2015.  Evident, au urmat două avertizări din partea UE: una în mai și una în noiembrie anul trecut. Ultima dintre ele îndeamnă Guvernul să ia măsuri  astfel încât, până in luna aprilie 2018, România să redreseze problema deficitului structural. Guvernul nu a făcut nimic în acest sens, mai mult, a aprobat un buget care nu respectă MTO și,  cu siguranță,  nu va face nimic să reducă deficitul, nici  măcar acum, când economia merge bine si când este un moment oportun pentru scăderea deficitului. Cu siguranță, vom mai primi mustrări din partea UE pe parcursul acestui an. Autismul guvernului de la București cuplat cu atenționările repetate ale Comisiei pot duce la o creștere a costurilor de finanțare a României pe piețele internaționale.

9. Companiile de stat vor avea rezultate tot mai proaste din cauza numirilor politice neinspirate și a măsurilor guvernamentale lipsite de viziune 

Anul 2017 a fost caracterizat printr-o politică economică de distrugere a companiilor de stat.

În primul rând, 3,1 miliarde de lei din dividendele companiilor de stat care ar fi putut fi folosite pentru investiții, au fost transferate la buget pentru plata salariilor. Această politică va continua și în acest an, când e planificat ca 3,59 miliarde de lei din dividendele companiilor de stat să ajungă la buget. Astfel, lăsate să supraviețuiască fără bani de investiții, aceste companii vor avea rezultate financiare mai proaste în 2018.

Pe de altă parte, numirile la conducerea acestor companii ar fi fost de tot râsul, daca nu ar fi fost de plâns.  Un colonel SPP în rezervă a fost numit director de investiții la o companie strategică de la Marea Neagră, iar în directoratul unei companii de electricitate nu există nicio persoană specialistă în domeniul energetic.  Legea care reglementa numirile la vârful acestor companii nu a fost respectată în spiritul ei mai tot anul, și, la final, Parlamentul a modificat-o cu totul, pentru a exclude obligativitatea guvernanței corporatiste pentru majoritatea companiilor de stat.

În aceste condiții, nu cred că vom vedea vreo privatizare de succes a vreunei companii de stat prea curând!

10. Sistemul financiar românesc va fi în declin.

Din prostie sau rea-voință, acest Guvern și Parlament par că vor să pună lacătul pe sistemul financiar din România. BVB de la București rămâne o piața de frontieră, și nu una emergentă, cum ne doream să fie clasificată de către FTSE Russell, agenția de rating a London Stock Exchange. Nu-i de mirare! Nu s-a mai făcut nimic pentru a îndeplini condițiile de piața emergentă, nu s-au mai listat pe bursă companii de stat, și, mai mult decât atât, bursa a fost lovită și de reducerea contribuțiilor la Pilonul II de pensii. În loc să se investească 6% din salariul brut, cum prevedea Legea pensiilor private, se vor investi doar 3,75%, adică, în loc de 11,6 miliarde de lei care erau investite mai ales pe companiile de pe bursă, vor fi investite doar vreo 7,3 miliarde de lei.

Guvernul, prin vocea premierului și a unor miniștri, au aruncat o umbră de îndoială asupra siguranței depozitelor bancare,  în timp ce în Parlament s-a propus o lege care prevede limitarea dobânzilor la 2,6% pe an la împrumuturile în lei. Dacă va trece această lege, nu se vor mai acorda împrumuturi în lei în România și instituțiile financiare își vor face bagajele și vor pleca de unde au venit. Și cu ele se va duce de râpă și întreaga economie.

Concluzie

După cum vedeți, nu sunt foarte multe motive de optimism pentru noul an. Însă, nu toate previziunile de mai sus trebuie să se adeverească. Unele pot fi oprite chiar  în al 12-lea ceas, dacă Guvernul și Parlamentul ar dori să facă asta, dând dovadă de mai mult profesionalism și gândire pe termen mediu și lung.

Inflația poate fi ținută sub control, daca Guvernul se abține să mai dea masuri pro-ciclice. Euro poate crește mai puțin daca avem mai multă stabilitate. Guvernul poate da dovadă de mai multa predictibilitate, convingând astfel observatorii internaționali că suntem o țară sigură. Tot  Guvernul ar putea să renunțe la retorica anti-multinaționale și să-și concentreze eforturile pentru a atrage investitori, să numească la conducerea companiilor de stat oameni competenți. Un dialog mai bun cu Comisia Europeană ar putea îndulci reacțiile la măsurile fiscal-bugetare mai puțin prudente. Si, nu în ultimul rând, Guvernul ar trebui să oprească măsurile menite să distrugă sistemul financiar din România.

Însă, cum spuneam, pentru toate acestea este nevoie de profesionalism și de voință politică.

Ioana Petrescu este fost Ministru de Finanţe al României