Ce ne aşteaptă în următorii 10 ani. Patru scenarii despre cât de accidentat va fi drumul economiilor lumii

Economica.net
05 09. 2015
mckinsey_company_hong_kong_earchitectcouk_44063300

Aici îşi are sursa şi butada conform căreia dacă PIB-ul chinez creşte cu mai puţin de 7%, China se află de fapt în recesiune. Raportul McKinsey descrie scenariile cele mai probabile pe care le poate urma economia globală, aflată acum în situaţia de a suporta confirmarea ameninţării recesiunii chineze.

Analiştii McKinsey pornesc de la trei factori majori care guvernează soarta economiilor lumii: stimularea cererii, provocările structurale şi provocările diferenţelor dintre marii jucători globali.

Marile economii ale lumii simt nevoia de a li se stimula în continuare cererea agregată, chiar şi după mai mulţi ani de facilşităţi monetare şi fiscale.

Apoi, economiile nu şi-au rezolvat şi şi-au amplificat problemle structurale ale supra îndatorări şi ale îmbătrânirii populaţiei.

În fine, mari economii, care contează pentru echilibrul global, nu se integrează suficient de bine în sistemul global.

Cei trei factori majori care conturează scenariile, pe care le-ar putea urma economia lumii, sunt descişi pe larg în raportul McKinsey „Maree în schimbare: Scenariile economiei globale pentru anii 2015 – 2025 – Suntem pregătiţi pentru un traseu accidentat? Cât de accidentat? Şi pentru cât timp?”

Scenariile, la rândul lor, pot fi rezumate cam aşa:

1. Scenariul „sinconizării globale” este cel în care majoritatea economiilor mari ale lumii îşi rezolvă problemele şi pot ieşi confortabil din regimul de stimulare a cererii cu ajutorul tiparniţei de bani. Scenariul contează pe o creştere globală distribuită rapid pe planetă, ca urmare a creşterii fluxurilor de informaţie şi tehnologie, respectiv a productivităţii. Provocările cererii pe termen scurt şi cele structurale sunt depăşite.

2. Scenariul opus este cel al crizelor regionale („Pungi de creştere”). Planeta va fi divizată în regiuni cu creştere şi altele în care provocările nu au fost depăşite, vulnerabile la crize. Acest scenariu este cel în care, evident, economiile evoluează divergent, incapabile să se integreze într-un acelaşi parcurs.

3. Un alt scenariu prevede că toate economiile majore vor reuşi rate mai scăzute de creştere („Decelerare globală”). Este de factură convergentă ca şi cel dintâi, dar este un scenariu negativ .

4. Scanariul cel mai rău este cel în care „pungile de creştere” regională sunt nesigure, pieţele sunt volatile şi provocările rămân nerezolvate.

Mai multe detalii în Raportul McKinsey.