Ce nu ştiaţi despre noul preşedinte al CSM: a dat dreptate BCR într-un proces cu clienţii, la ÎCCJ
Fostul vicepreşedinte al CSM, Adrian Bordea a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al instituţiei. Bordea, în calitate de judecător la ÎCCJ şi a făcut parte din completul de la a 2-a secţie civilă care a judecat recursul BCR în cazul Toma.
Marian Toma a dat în judecată BCR în 2009, acuzând existenţa unor clauze abuzive în contractul de credit ipotecar încheiat cu banca. Clientul a pierdut la Tribunalul Argeş în acţiunea pe fond, însă a câştigat apelul de la Curtea de Apel Piteşti. Instanţa de apel a stabilit că trebuie interpretată în favoarea clientului clauza contractuală referitoare la modul de calcul al dobânzii. Potrivit contractului, dobânda curentă este calculată în funcţie de dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediile BCR, plus o marjă fixă de 1,5 puncte procentuale, rezultând o dobândă de peste 10% la acel moment. Curtea de Apel a stabilit însă că dobânda de referinţă, a cărei formulă de calcul nu era precizată în contract, trebuie înlocuită cu indicatorul pieţei la euro – Euribor -, la care să se adauge marja fixă de 1,5 pp, rezultând o dobândă de 2,5% la acel moment.
Dosarul a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde BCR a fost reprezentată de Valeriu Stoica, avocat şi vicepreşedinte al PDL – partid aflat la guvernare în acea perioadă.
În martie 2011, la ceea ce s-a dovedit a fi ultimul termen al procesului, Bordea a înlocuit pe unul dintre judecătorii cei trei magistraţi care făceau parte din completul nr. 6. Instanţa a hotărât să admită recursul băncii şi a anulat decizia Curţii de Apel, astfel că Toma a fost nevoit să plătească din nou o dobândă de peste 10%, şi să returneze banii băncii.
La acelaşi complet au mai pierdut şi alţi clienţi ai BCR, inclusiv într-o contestaţie în anulare – o procedură extraordinară – înaintată de bancă, în care instanţa şi-a contrazis o decizie anterioară prin care statua că dobânda de referinţă a băncii trebuie asimilată Euribor. De altfel, BCR a câştigat toate litigiile cu clienţii care au ajuns la ÎCCJ, deşi a pierdut majoritatea proceselor desfăşurate la alte instanţe din ţară. Pentru ca un proces să ajungă la ÎCCJ, potrivit vechiului Cod de procedură civilă acesta trebuia să fie pornit de la nivel de tribunal. Noul Cod prevede ca procesele să se judece după sistemul fond-apel, recursul fiind disponibil doar în situaţii excepţionale.
Despre cum s-a terminat conflictul dintre Toma şi BCR puteţi citi mâine pe ECONOMICA.NET.
Cine este Adrian Bordea
Adrian Bordea a fost magistrat al Judecătoriei Târgovişte, între 1980 şi 1993, şi al Tribunalului Dâmboviţa, între 1993 şi 2001. Din anul 2001, el este judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit informaţiilor preluate de Mediafax din CV-ul acestuia.
Conform declaraţiei de avere, actualizată în 4 iunie 2013, judecătorul Bordea deţine un teren intravilan cu suprafaţa de 4.800 metri pătraţi şi unul forestier de 27.600 metri pătraţi în Târgovişte, dar şi un teren de 60.000 de metri pătraţi în localitatea Moroieni. De asemenea, el mai deţine şi două apartamente, unul în Bucureşti şi unul în Târgovişte, precum şi o casă de 132 de metri pătraţi, dobândită în 2001, în Târgovişte.
Magistratul mai are două autoturisme, un Mercedes, fabricat în 2001, şi un BMW, al cărui an de fabricaţie este 2008. Adrian Bordea deţine şi trei depozite bancare, de 103.400 lei, 53.400 de lei şi respectiv de 28.000 de lei.
La sfârşitul lunii septembrie 2006, Inspecţia Judiciară a Consiliul Superior la Magistraturii a declanşat verificări în cazul judecătorului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Adrian Bordea, după ce secţia de nouă judecători a instanţei supreme, din care magistratul a făcut parte, a hotărât ca ofiţerii SRI în rezervă Ovidiu Soare şi Gheorghe Dumitrache să fie cercetaţi în libertate.
Presa centrală susţinea atunci că Bordea s-ar fi aflat într-o situaţie de incompatibilitate, întrucât procurorul care îi ancheta pe cei doi foşti ofiţeri SRI i-a cerut judecătorului, în cursul anului 2005, detalii despre un dosar aflat la Tribunalul Dâmboviţa. Bordea era în 2005 preşedintele Tribunalului Dâmboviţa, iar detaliile pe care i le-ar fi cerut procurorul se refereau la doi cetăţeni italieni implicaţi într-o fraudă.
Inspectorii CSM au stabilit că nu i se poate imputa nimic judecătorului, care solicitase Consiliului să-i fie apărată reputaţia, considerându-se nevinovat.
În octombrie 2006, Plenul CSM a luat act de soluţia inspectorilor şi i-a admis judecătorului cererea de apărare a reputaţiei.