Planul de restructurare al CE Oltenia, apobat în iarnă și publicat recent de Comisia Europeană permite companiei românești să folosească lignitul pentru producțua de energie electrică, dacă este necesar, și după anul 2026, până la nivelul anului 2030.
Astfel, ar fi vorba despre posibilitatea de a se menține o rezervă tehnică de circa 1.000 MW, inclusiv la orizontul anilor 2029-2030, două grupuri de la Rovinari și unul de la Turceni, pe care compania să se poată exploata dacă sistemul energetic național are nevoie de ele.
Dacă ele vor ajunge să funcționeze în acea perioadă, CE Oltenia nu va putea primi niciun fel de ajutor de stat pentru plata certificatelor de emisii, așa cum primește acum până în 2026, în baza programului de restructurare-decarbonare.
Funcționarea acestor grupuri în regim de rezervă de capacitate va fi probabil reglementată prin viitoarea lege a phase-out-ului cărbunelui, la care s-ar lucra deja și ar trebui să fie la jumătatea acestui an, fiind parte a condițiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Producția pe cărbune de după 2026 ar trebui să fie în jur de 3 TWh/an.
Filiale de lignit
Conducerea compania va înființa și o filiala de lignit, care va gestiona producția de energie electrică din cărbune și extracția cărbunelui. Practic, odată ce compania va funcționa pe baza planului de restructurare, vor funcționa trei astfel de divizii: aceasta, cea de fotovoltaice (planul este de a se înființa și exploata 700 MW, de companiile de proiect înființate împreună cu Petrom și Tinmar) și ce de producție pe gaze – sunt în plan două centrale în ciclu combinat, de 475 MW (la Turceni, cu Tinmar) și de 750 MW la Ișanița – investitorul este încă în faza de selecție.