„Ca Președinte al României, îmi propun să construiesc o dezbatere și un consens pe termen lung în ceea ce privește prioritățile infrastructurii naționale. Nu este acceptabil ca aceste priorități să se schimbe de la o guvernare la alta, în funcție de interese conjuncturale sau de presiuni locale, de miniștri nominalizați și de forța lor în guvernare, în timp ce constatăm că au trecut 20 de ani fără un avans semnificativ în domeniul modernizării marii infrastructuri. Am în vedere aici, în primul rând, sistemul național de autostrăzi și aeroporturile”, se arată în programul electoral cu care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale.
Conectarea la Europa și la lumea occidentală nu înseamnă doar instituții politice și apartenența la organisme internaționale, ci cunoaște o expresie practică în ceea ce înseamnă infrastructura de transport. Construcția de autostrăzi, la fel ca reforma sistemelor publice, face parte din setul de obiective și deziderate cărora li s-a recunoscut mereu necesitatea în teorie, dar în cazul cărora s-a construit prea puțin în ultimii 25 de ani. Absența unei infrastructuri funcționale, care să lege România de celelalte state europene, riscă să lase țara noastră la periferia Uniunii Europene și reprezintă un impediment serios în dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.
Iată ce mai scrie în programul electoral al lui Klaus Iohannis referitor la politica în domeniul trasporturilor
„România trebuie să-și stabilească prioritățile de infrastructură, pornind de la necesități și ținând cont de sursele posibile de finanțare. (…). Voi solicita partidelor politice să convină asupra realizării și să-și asume un master plan de transport pe o perioadă de 10 ani care ar trebui să cuprindă:
– construirea principalelor axe de autostrăzi ale României și o etapizare a acestora;
– realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul țării noastre;
– asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor în rețeaua de transport europeană;
– dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;
– promovarea transportului maritim și pe căile navigabile interioare”.
La finalul anului trecut, România contabiliza 644 km de autostradă, fiind ţara europeană cu cea mai mica reţea de autostrăzi raportată la populaţie. Mai mult, nici o şosea de mare viteză nu leagă încă provinciile istorice ale României.