Creat cu scopul de a informa populaţia, dar şi pentru a creşte competiţia dintre marii retaileri alimentari de pe piaţa autohtonă, Monitorul Preţurilor a fost lansat, ieri, în stadiu de proiect pilot. Aplicabilitatea sa este astfel limitată la Bucureşti şi 21 de localităţi din judeţul Ilfov, dar şi la un număr de 303 de magazine care fac parte, momentan, din proiect.
Cum aderarea la platforma online Monitorul Preţurilor este opţională, doar şapte mari retaileri şi-au pus preţurile pe site (Mega Image, Lidl, Kaufand, Selgros, Carrefour, Penny, Profi). Lipsesc astfel cu desăvârşire micii comercianţi, dar şi mari jucători din piaţă precum Metro (care se adresează revânzătorilor), Auchan (momentan nu a putut tehnic să intre în program), Cora (care a refuzat să intre în program) şi Billa (care se va transforma în Carrefour Market şi probabil ca va adera la Monitorul Preţurilor).
Citeşte AICI DESPRE CUM SĂ FOLOSEŞTI MONITORUL PREŢURILOR
Îţi poţi face o idee, dar nu poţi veni la magazin cu bani ficşi
Mai mult, retailerii prezenţi pe platforma online Monitorul Preţurilor publică preţurile dintr-un număr limitat de magazine (în total 303), considerate de Consiliul Concurenţei reprezentative (ca poziţionare şi ca număr).
Având în vedere că acelaşi retailer poate avea preţuri sensibil diferite de la un magazin la altul, clientul final nu îşi poate face o parere reală despre nivelurile de preţ practicate de un comerciant (luat în ansamblu) sau altul. Însă poate aproxima care este cel mai ieftin retailer dintr-un sector. Excepţie face Lidl care are aceleaşi preţuri în toate magazinele din ţară.
Preţurile se schimbă şi de 15 ori pe zi în magazin. Nu şi pe platformă.
Preţurile de pe site pot fi diferite de cele din magazin în principal datorită modificărilor care au loc în magazine şi de peste 15 ori pe zi, după cum a explicat Ciprian Iosep, preşedinte şi CEO GS1, partenerul Consiliului Concurenţei în proiectul Monitorul Preţurilor, responsabil de partea tehnică (baza de date). Monitorul Preţurilor se actualizează însă la cel mult o săptămână, fiind posibile, în funcţie de dorinţa retailerilor, modificări zilnice. „Este o platformă de aproximare a preţurilor care pot fi schimbate şi de 15 ori pe zi”, a explicat acesta, precizând şi faptul că, în ţări precum Marea Britanie, spre exemplu, magazinele modifică preţurile şi la fiecare oră.
Nu este util pentru a găsi cel mai ieftin produs, ci cel mai ieftin coş
De asemenea, Monitorul Preţurilor nu compară preţurile per produs ci per coş de cumpărături. Aceasta întrucât specialiştii Consiliului Concurenţei şi ai companiei de cercetare Nielsen, pe baza studiilor efectuate, au ajuns la concluzia că românul merge la supermarket sau hypermarket pentru un coş de cumpărături şi nu pentru un singur produs.
Cu toate acestea, majoritatea magazinelor de pe platformă oferă clienţilor şi posibilitatea de a vedea preţul per produs. Fac excepţia Mega Image şi Selgros, care nu permit acest lucru.
Tot cele două entităţi au ales şi cele 64 de categorii de produse prezente pe site printre care se numără atât produse de bază precum pâinea, laptele, iaurtul, brânza telemea, uleiul, oţetul, ouăle, carnea, precum şi produse ca pateul de pui sau porc, măslinele, ketchupul, conserva de sardine în ulei sau chipsurile. Sunt alimente care, conform cercetărilor de piaţă, sunt cele mai adăugate în coşul de cumpărături, dar pot se poate întâmpla să nu se regăsească pe lista personală. Spre exemplu, din lista de alimente lipsesc în totalitate legumele şi fructele proaspete.
În total sunt listate preţurile a 128 de produse, dintre care 64 de produse pe categoria cel mai mic preţ şi 64 pe categoria cel mai vândute.
Aplicaţia este foarte dificil de utilizat la un coş mare de produse
ECONOMICA.NET a verificat modul de funcţionare a site-ului şi constatarea a fost că, în cazul unui număr mare de produse puse în coşul virtual, probabilitatea de a-ţi face o imagine corectă scade simţitor. Astfel, am pus în coş maximum de produse, toate cele 64 de categorii şi am constatat că portalul nu poate oferi o ierarhie corectă a magazinelor în funcţie de valoarea coşului. Aceasta întrucât din unele magazine lipsesc anumite produse, ceea ce face ca valoarea coşului să fie mai mic.
Am încercat şi cu variante de şapte produse (apă plată, pâine, lapte, telemea, piept de pui, iaurt şi ouă) şi problema a fost aceeaşi. Din lista afişată, un singur magazin avea toate produsele solicitate şi implicit a oferit un preţ corect.
În astfel de situaţii, utilizatorul trebuie să apese pe butonul „Lipsa produse lista” pentru a vedea ce îi lipseşte şi eventual să reiniţializeze căutarea.
Mai util pentru vânătorii de preţ
Portalul permite utilizatorilor să vadă coşul cu cel mai mic preţ şi coşul cu produsele de brand. În prima categorie sunt prezente produselor cele mai ieftine, transmise de magazine, ceea ce înseamnă că acesta include produse de brand dar şi mărci private pe categoria primului preţ ale retailerului. Pentru cei care obişnuiesc să cumpere mărci private, dar şi pentru cei care decid aproape exclusiv în funcţie de preţ, acesta poate fi un instrument util care să le ofere o idee despre cât ar cheltui şi în ce magazin ar trebui să meargă.
Pentru celălalt coş, cu produse de brand, calculul este făcut considerând preţurile produsului de marcă identificat ca fiind cel mai bine vândut din acea categorie, transmise de magazine. De aceea, alegerea unui magazin în detrimentul altuia în funcţie de acest aspect v-ar putea duce în eroare. Nu ai de unde să ştii că într-un alt magazin nu poţi găsi produse de brand (altele decât cele din Monitor) mai ieftine.