„Scopul declarat al DAC 7 este acela de a monitoriza operaţiunile din sfera economiei digitale, în special pe cele care implică intermedierea între furnizori persoane fizice sau juridice şi clienţi şi care, în absenţa unor astfel de mecanisme de raportare, ar fi foarte greu de identificat şi de verificat de către autorităţile fiscale.”, se arată într-un material de opinie semnat de Mihaela Popescu-Ichim, Director Taxe Directe, Anca Ghizdavu, Manager Taxe Directe, şi Claudia Matei, Consultant Senior Taxe Directe, Deloitte România.
Totodată, Directiva DAC 7 se înscrie în acţiunile întreprinse la nivel global de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), anunţate sub denumirea ‘Exemple de reguli de raportare pentru operatorii de platforme specifice economiei colaborative şi pieţei virtuale a muncii’ (‘Model rules for reporting by platform operators with respect to Sellers in the sharing and gig economy’) şi care conţin recomandări de raportare de către platformele digitale cu privire la anumite categorii de furnizori implicaţi în comerţul on-line în statele membre OCDE.
Conform proiectului publicat recent, entităţile care operează platforme digitale (aplicaţii mobile sau desktop, site-uri web etc.) şi care, prin natura lor, intermediază o relaţie de vânzare-cumpărare între un furnizor (persoană fizică sau juridică) şi unul sau mai mulţi utilizatori, vor fi obligate să raporteze tranzacţiile intermediate către autorităţile fiscale relevante. Ulterior, informaţiile vor fi puse la dispoziţia altor state membre, în cazul tranzacţiilor care implică mai multe jurisdicţii, susţin reprezentanţii Deloitte.
Printre altele, raportarea trebuie să conţină informaţii cheie cu privire la tranzacţiile intermediate, cum ar fi veniturile obţinute de furnizori, comisioanele reţinute de platformele digitale etc. Termenul de raportare va fi anual, respectiv 31 ianuarie a anului următor celui în care sunt obţinute veniturile.
Consultanţii Deloitte susţin că o tranzacţie efectuată prin intermediul unei platforme digitale este considerată raportabilă dacă îndeplineşte unul sau mai multe criterii dintr-o listă cuprinsă în proiectul de directivă.
Astfel, în categoria tranzacţiilor raportabile se înscriu închirierile de bunuri imobile – astfel de tranzacţii luând, de cele mai multe ori, forma închirierilor de imobile cu caracter sezonier sau pe termen lung, prestarea de servicii personale (livrări, meditaţii, servicii de tip liber profesionist, servicii sportive etc.), vânzările de bunuri, închirierea temporară a mijloacelor de transport (maşini, trotinete, biciclete), investiţiile/împrumuturile derulate în cadrul modelelor de finanţare a proiectelor antreprenoriale de tip crowdfunding (ceea ce presupune finanţarea unor idei de afaceri prin apelarea la o gamă cât mai largă de investitori, de cele mai multe ori prin intermediul unor platforme online).
Dacă directiva va fi adoptată în versiunea publicată de CE, ar trebui să fie transpusă de fiecare stat membru până la 31 decembrie 2021 şi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022.
„Impactul directivei va fi unul semnificativ pentru entităţile care operează platformele digitale. Printre noile obligaţii se numără identificarea naturii tranzacţiilor realizate prin intermediul platformelor, colectarea datelor furnizorilor activi pe platformă, validarea corectitudinii acestora, sortarea datelor, raportarea etc. De asemenea, este de reţinut faptul că obligaţia se aplică şi operatorilor din afara UE, dacă furnizorii sau clienţii din platformă sunt din UE”, se mai precizează în material.
Un alt aspect de remarcat este că proiectul de directivă nu prevede o sumă limită peste care o operaţiune devine raportabilă, ceea ce înseamnă că obligaţiile de raportare se vor aplica tuturor jucătorilor eligibili, motiv pentru care ar putea fi destul de oneroase şi descurajante pentru start-up-urile din acest domeniu, cu atât mai mult dacă sancţiunile vor fi semnificative.
În privinţa sancţiunilor, directiva lasă la latitudinea fiecărui stat membru decizia cu privire la cuantumul acestora. Însă, dacă ţinem cont de sancţiunile similare pentru neconformare aplicabile în cazul DAC 6, care pot să ajungă până la 100.000 de lei pe tranzacţie, impactul acestor noi reglementări ar putea fi unul semnificativ, în special pentru afacerile mici sau operatorii în faza de start-up.
Reprezentanţii Deloitte consideră că odată cu creşterea gradului de sofisticare, tehnologizare şi internaţionalizare a afacerilor în era digitală, vor apărea din ce în ce mai multe reglementări şi obligaţii de raportare a tranzacţiilor către autorităţile fiscale. Comisia Europeană este foarte vigilentă în ceea ce priveşte taxarea economiei digitale, iar DAC 7 este un pas înainte în această direcţie.