Potrivit unui comunicat al Comisiei, mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară va avea un nou board, format din reprezentaţii Băncii Central Europene, Comisiei Europene şi ai autorităţilor naţionale competente (şi anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum şi sucursale şi/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea competenţe largi pentru a analiza şi a defini modul de abordare a rezoluţiei unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate şi cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluţie.
De asemenea, Comisia propune înfiinţarea unui Fond unic de rezoluţie bancară, sub controlul Comitetului unic de rezoluţie pentru a asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanţat prin contribuţii ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naţionale de rezoluţie ale statelor membre care fac parte din zona euro şi ale statelor membre care participă la uniunea bancară.
‘Cu această propunere, sunt întrunite toate elementele necesare pentru instituirea unei uniuni bancare menite să consolideze bazele acestui sector, să restabilească încrederea şi să remedieze fragmentarea pieţelor financiare’, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. ‘Nu putem elimina riscul unor viitoare falimente bancare, dar, datorită mecanismului unic de rezoluţie şi a Fondului de rezoluţie, băncile, şi nu contribuabilii europeni, ar trebui să fie cele care să îşi asume, în viitor, responsabilitatea pierderilor’, a adăugat Barroso.
‘Avem nevoie de un sistem în cadrul căruia să se poată lua decizii în mod rapid şi eficient, evitându-se apariţia îndoielilor cu privire la impactul asupra finanţelor publice, şi ale cărui norme să creeze un climat de siguranţă în cadrul pieţei…Propunerea de astăzi va permite gestionarea cu mai multă eficacitate a crizelor bancare în uniunea bancară sşi va contribui la ruperea legăturii dintre crizele datoriei suverane şi băncile aflate în dificultate majoră’, a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă şi servicii, Michel Barnier.
Mecanismul unic de rezoluţie pentru uniunea bancară propus astăzi ar urma să completeze mecanismul unic de supraveghere bancară (care va deveni operaţional la sfârşitul anului 2014) şi constituie o nouă etapă spre uniunea bancară, care are drept obiectiv eliminarea legăturii între criza bancară şi criza datoriilor.
Dacă o bancă din zona euro se va întâmpina grave dificultăţi financiare, BCE, în calitate de supervizor va trage semnalul de alarmă. În acest moment consiliul de rezoluţie (care la început va fi format din 300 de angajaţi) va face recomandări Comisiei, cea care va lua decizia dacă va pune în practică procedura de rezoluţie bancară.
Încă înainte de fi finalizat, mecanismul s-a lovit de obiecţiile ridicate de guvernul german, pentru care acest mecanism nu este compatibil cu tratatele europene. ‘Recomand comisiei ca în propunerile sale privind mecansimul unic de rezoluţie să fie foarte atentă şi să respecte interpretarea limitată a tratatelor’, a declarat marţi ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble.
Pe fond, Germania nu este de acord cu un fond comun, care ar obliga băncile germane să finanţeze falimentele sau salvările băncilor din alte state. De asemenea, Germania nu vrea să dea Comisiei puterea de a decide dacă banii contribuabililor germani vor fi utilizaţi în salvarea băncilor din alte state.
Intrarea în vigoare a mecanismului unic de rezoluţie este prevăzută pentru 2015, însă regulile pe baza cărora ar urma să stabilească ordinea creditorilor în cazul salvării unei bănci nu vor fi opeaţionale decât în 2018. În perioada următoare, Comisia vrea să modifice de la 1 august regulile în materie de ajutoare e stat pentru bănci astfel că înainte ca băncile să poată solicita o finanţare publică, acţionarii şi creditorii subordonaţi vor fi primi care vor trebui să contribuie.