‘Este necesar să se prevadă măsuri clare pentru a-i sprijini pe consumatorii cu privire la conştientizarea riscului pe care şi-l asumă, precum şi cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului, ca urmare a riscurilor semnificative aferente împrumuturilor în valută străină’, se arată într-un comunicat citat Agerpres.
ANPC precizează că a întreprins toate demersurile necesare pentru a îndeplini rolul de mediator în relaţia dintre bănci şi consumatori în contextul legislaţiei în vigoare, însă aceasta conduce, cel mult, la rezolvarea punctuală, cu o scădere nesemnificativă a costurilor pentru un număr mic de consumatori.
‘Pentru a stabili un echilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, apreciem că este necesară o soluţie legislativă prin care să se impună împărţirea riscurilor şi aplicarea principiului echităţii. Însă, până la implementarea soluţiilor legislative avem nevoie de măsuri imediate pentru a evita apariţia unor fenomene sociale grave.
Dorim evitarea situaţiei în care consumatorul este cel care suportă riscurile în totalitate. Întotdeauna se aduce în discuţie riscul financiar la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, faptul că vor pleca din ţară etc, niciodată nu se vorbeşte despre ce se întâmplă cu consumatorii români şi familiile acestora – faptul că rămân fără locuinţă şi fără venituri, aceste cazuri neputând beneficia nici măcar de ajutor social din partea statului’, precizează preşedintele instituţiei, Marius Alexandru Dunca, în comunicatul menţionat.
Acesta solicită tuturor instituţiilor financiar-bancare să ofere soluţii concrete clienţilor bun-platnici până la apariţia crizei, dar care se află în prezent în imposibilitatea de a-şi plăti ratele lunare.
‘Ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt. Ne dorim soluţii care să acopere o parte semnificativă a costurilor apărute în urma creşterii valorii CHF. Creşterea valorii CHF are efecte imediate, efecte care aduc beneficii instituţiilor financiar bancare şi prejudicii consumatorilor, astfel că dorim găsirea de soluţii imediate din partea instituţiilor de creditare’, se mai menţionează în comunicat.
Francul elveţian s-a apreciat puternic pe 15 ianuarie, pe pieţele internaţionale, câştigând aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a renunţat la pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani. În context, a reapărut discuţia referitoare la românii cu credite în franci, care, potrivit autorităţilor, sunt în număr de aproximativ 75.000.