Prima dintre aceste comunicări vizează coordonarea ex-ante a planurilor pentru reforme economice majore şi conţine o serie de opţiuni privind modul în care pot fi organizate discuţiile la nivelul UE privind reformele economice în statele membre înainte să se ia deciziile la nivel naţional.
Motivaţia din spatele propunerii CE este de a ţine cont de efectele negative sau pozitive ale reformelor din alte ţări din zona euro în procesul de luare a deciziilor.
Cea de a doua comunicare privind un instrument pentru convergenţă şi competitivitate prezintă opţiuni pentru două seturi de mecanisme, unul privind aranjamente contractuale cu statele membre de a întreprinde reforme specifice şi celălalt privind acordarea de sprijin financiar pentru statele membre pentru a pune în practică aceste reforme.
Cele două noi mecanisme completează structurile deja existente pentru supravegherea politicii economice şi bugetare la nivelul UE, care a fost deja întărită prin Semestrul European şi alte reforme.
‘Aceste propuneri, şi în special Instrumentul pentru convergenţă şi competitivitate, combină nevoia de mai multă disciplină la nivel naţional cu mai multă solidaritate la nivelul UE. Ele întăresc puterea monedei unice şi vor ajuta la dezvoltarea competitivităţii, creşterii şi a creării de noi locuri de muncă în Europa’, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, citat într-un comunicat al executivului comunitar.
La rândul său, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare şi euro, Olli Rehn, a declarat că prin aceşti paşi CE măreşte cadrul de coordonare mai bună a reformelor structurale. ‘Scopul nostru este foarte clar: să ajutăm statele membre să conceapă, să decidă şi să implementeze mai rapid reforme pentru creştere, competitivitate şi crearea de locuri de muncă’, a adăugat Rehn.