CE publică miercuri raportul MCV, cu critici la adresa Parlamentului şi aprecieri pentru DNA, ANI şi CSM

Deciziile Parlamentului din decembrie 2013 arată că obiectivele şi principiile ale reformei justiţiei sunt „departe de a fi îndeplinite”, fiind nevoie de intervenţia CC pentru reiterarea acestora, se arată în draftul raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care va fi publicat miercuri, după aprobarea în cadrul Colegiului Comisarilor.

„Cum este de aşteptat ca dezbaterile privind Constituţia să revină în 2014 este important ca CSM să aibă posibilitatea de a comenta în toate situaţiile legate de sistemul judiciar. În particular, trebuie excluse orice schimbări care ar spori oportunităţile politicienilor în vederea influenţării conducerii judiciare sau a independenţei şi autorităţii juridice”, notează experţii UE. Totodată, aceştia recomandă consultarea Comisiei de la Veneţiei ca semn că orice schimbări viitoare ale Constituţiei se vor face respectând normele europene.

Documentul alocă un spaţiu important adoptării noilor Coduri, unde sunt introduse şi observaţii privind amendamentele la Codul Penal votate de deputaţi în decembrie 2013.

Astfel, raportul remarcă importanţa implementării noilor Coduri, dar notează că au apărut mai multe probleme cu câteva luni înainte de implementarea lor. Acest lucru ar putea necesita o serie de amendamente înainte de intrarea lor în vigoare. De asemenea, documentul face referire la amendamentele controversate la Codul Penal adoptate de Parlament în decembrie fără dezbateri şi consultări publice, notând că diverse instanţe, precum CSM sau ÎCCJ, au exprimat” îngrijorări serioase privind aceste amendamente pe motiv că ele ar scoate parlamentarii din sfera legislaţiei privind luarea de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu”. Raportul citează date DNA potrivit cărora 28 de parlamentari au fost condamnaţi sau sunt judecaţi pentru corupţie.

Alte critici vizează reducerea substanţială a termenelor de prescripţie şi încercarea de a scoate de sub incidenţa legiilor privind conflictul de interese o întreagă categorie de persoane. Autorii raportului notează că amendamentele la Codul Penal au fost declarate neconstituţionale în ianuarie 2014 de către Curtea Constituţională. „Decizia Curţii Constituţionale reprezintă o demonstraţie importantă a echilibrului puterilor în stat dar rămâne perplexitatea în legătură cu faptul că aceste amendamente au fost aprobate (în Parlament) ceea ce pare a fi o provocare directă la adresa acestui principiu”, se arată în raportul MCV.

Tot referitor la Legislativ, raportul menţionează amendamentele la statutul parlamentarilor din ianuarie 2013 care au aduc clarificări privind incompatibilitatea, dar notează că Parlamentul nu oferă motivări atunci când refuză cererea procurorilor de urmărire a unui ales.

Raportul atrage atenţia şi asupra numărului mare de ordonanţe de urgenţă, mai ales că uneori urgenţa legilor nu este clară. Mai mult acestea, împreună cu procedurile parlamentare care nu respectă un minimum de transparenţă, nu permit consultări şi evaluări adecvate.

De asemenea, experţii avertizează că pentru mediul de business şi societate în general rămâne o îngrijorare mare lipsa de predictibilitate a jurisprudenţei instanţelor şi interpretarea legilor. În plus, există „o oarecare rezistenţă în a urma jurisprudenţa şi recomandările instanţelor superioare ceea ce împiedică funcţionarea normală a sistemului judiciar”.

Raportul notează că în vara şi toamna lui 2012 Comisia a primit un număr mare de observaţii din partea instituţiilor judiciare privind critici directe ale politicienilor sau atacuri motivate politic în mass-media asupra unor judecători, procurori sau membri ai familiilor lor, precum şi asupra instituţiilor judiciare. Numărul şi forţa acestora pare să fi scăzut din 2012, dar exemplele continuă, susţine CE, precizând că această situaţie „contrastează cu practicile din alte state membre, unde respectul pentru principiul separaţiilor puterilor în stat şi independenţa judiciară limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor luate în justiţie”.

Totodată, sunt criticate declaraţiile politicienilor care îşi exprimă simpatia faţă de cei acuzaţi de corupţie.

CE susţine că, potrivit mai multor ONG-uri, oameni de afaceri şi experţi independenţi, există „o vulnerabilitate” la corupţie în ceea ce priveşte achiziţiile publice.

În ceea ce priveşte respectarea deciziilor instanţelor, documentul precizează că, din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit să apeleze de mai multe ori la Curtea Constituţională în urma lipsei de voinţă a Parlamentului pentru a pune capăt mandatelor unor parlamentari declaraţi în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă o decizie în acest sens.

Preşedintele CSM a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a unui conflict juridic de natură constituţională, în cazul refuzului Senatului de a decide demiterea din funcţie a lui Daniel Mora, în urma hotărârii definitive a ICCJ prin care s-a stabilit incompatibiliatea acestuia.

În cazul numirilor în funcţii la nivel înalt din justiţie, concluziile draftului pentru anul trecut sunt mixte. Dacă „în cazul numirilor la Înalta Curte nu s-a înregistrat niciun semn de interferenţă, situaţia este mai dificilă în cazul procurorilor, unde procesul de nominalizare început în septembrie 2012 a avut o încărcătură politică puternică”. Experţii CE remarcă faptul unii candidaţi au avut „sentimentul că nu vor fi evaluaţi corect dacă vor candida”.

Chiar dacă propunerile finale au inclus câteva persoane „cu un bilanţ solid în lupta împotriva corupţiei”, a fost mai degrabă vorba „de o decizie politică decât de rezultatul unei proceduri care să permită o alegere pe baza competenţelor candidaţilor şi o concurenţă reală”. Documentul se referă şi la dificultăţile apărute în toamna lui 2013 ate privind numirile şefului şi adjunctului unei secţii a DNA. „Din nou, nominalizări ad interim au fost stopate brusc iar numirile făcute de Ministerul Justiţiei nu au urmat procedura de consultare a şefului DNA”, susţin autorii.

Ca şi în precedentele rapoarte, Comisia apreciază activitatea DNA şi ICCJ, dar remarcă faptul că există încă „obstacole semnificative”. În opinia Comisiei, corupţia nu este tratată întotdeauna ca „o infracţiune gravă”. În plus, suspendări ale executării sentinţelor au loc în număr mare, în timp ce cazurile de confiscare a averilor de la rudele celor condamnaţi sunt rare. Totuşi, CE notează că au existat decizii contradictorii la curţile de apel, dar şi la ICCJ, iar procedurile judiciare privind incompatibilitatea durează încă mult.

La capitolul aprecieri sunt menţionate CSM, CNI şi ANI.

„De-a lungul anului trecut, Agenţia Naţională de Integritate şi-a consolidat bilanţul, în pofida unor atacuri şi critici, care par a fi coincis adesea cu cazuri ANI împotriva unor figuri politice importante”, se arată în draft.

În schimb, paşii făcuţi de ANI sunt afectaţi de nesiguranţa provocată de încercările succesive ale Parlamentului de a submina eficacitatea cadrului legislativ. „Este vorba, de exemplu, de încercările de a schimba regulile privind incompatibilităţile pentru aleşii locali din vara lui 2013 sau recentele încercări de a modifica Codul Penal, având ca efect scoaterea unor categorii întregi de persoane de sub incidenţa legilor privind integritatea sau conflictul de interese”, scriu experţii europeni.

În concluzie, CE precizează că îngrijorările sale cu privire la independenţa justiţiei se menţin. Potrivit draftului, „modul rapid şi netransparent în care au fost adoptate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 reamintesc că nu există consens privind realizarea obiectivelor stabilite în cadrul MCV”.

Prin urmare, Comisia invită România să ia măsuri pentru a continua apărarea independenţei justiţiei. Autorităţile de la Bucureşti trebuie să se asigure că noul Cod de Conduită pentru parlamentari include „prevederi clare” astfel încât parlamentarii şi procedurile parlamentare să respecte independenţa justiţiei şi deciziile sistemului judiciar.

Totodată, trebue asigurate condiţiile necesare astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii să-şi consolideze munca în direcţia protejării independenţei justiţiei.

În cea ce priveşte revizuirea Constituţiei, Comisia consideră că trebuie să fie respectate actualele prevederi privind separaţia puterilor în stat. Constituţia revizuită trebuie să cuprindă o menţionare clară a obligaţiei ramurii executive şi legislative de a respecta independenţa justiţiei.

La capitolul reforma justiţiei, CE recomandă adoptarea măsurilor legislative necesare pentru reformarea sistemului judiciar şi pentru rezolvarea aglomerării activităţii unor instanţe, precum şi finalizarea procedurilor privind pensiile magistraţilor.

Comisia invită Guvernul de la Bucureşti să sprijine pe deplin legislaţia dezvoltată de ANI şi să extindă condiţionalităţile ex-ante de la licitaţiile ce implică fonduri europene la toate licitaţiile privind achiziţiile publice.

În plus, Executivul european recomandă dezvoltarea unei strategii naţionale anticorupţie prin care să fie introduse obiective şi obligaţii mai consistente pentru administraţia publică.

Potrivit sistemului de lucru al CE, la raportul MCV pot fi aduse modificări până în ultima clipă, inclusiv în cadrul Colegiului Comisarilor, unde se aprobă varianta finală.

Deşi va fi introdus anul acesta şi un raport privind corupţia în toate statele UE, Comisia va menţine MCV, următorul raport fiind programat peste un an.

Conform presei bulgare, raportul MCV pentru Bulgaria va fi mai dur decât al României.

Site-ul Novinite.com scrie, marţi, că CE ar urma să anunţe că va continua să monitorizeze progresele înregistrate de Bulgaria în domenii ale reformei judiciare, crimei organizate şi corupţiei.

Potrivit site-ului, raportul CE cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria de la aderarea la UE – în 2007, alături de România -, care urmează să fie publicat miercuri, ar urma să fie foarte dur.

Acesta va critica un număr de nominalizări controversate, inclusiv nominalizarea unui presupus „mogul” media controversat, Delian Peevski, deputat din cadrul partidului minorităţii turce Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (DPS, liberal), ca director al Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (DANS).

Nominalizarea a declanşat proteste de stradă şi solicitarea demisiei Guvernului condus de Plamen Oreşarski, susţinut de socialişti.

Raportul urma să fie publicat până la sfârşitul lui 2013, dar a fost amânat pentru ianuarie, afectând aspiraţiile ambelor state de aderare la Schengen.