CE publică raportul MCV. La ce critici să ne așteptăm

Este de aşteptat, luând în calcul inclusiv declaraţii oficiale ale autoriţărilor române sau ale unor oficiali UE, ca raportul să fie unul negativ, care să evidenţieze nemulţumirile Comisiei legate de lipsa unor progrese în funcţionarea unor instituţii cum ar fi CSM, precum şi de recentele reglementari adoptate la Bucureşti în legătură cu imunitatea parlamentară.

Raportul vine în contextul în care preşedintele Băsescu a respins propunerile ministrului Justiţiei pentru funcţiile de procurori şefi, criticând procedura de selectare a celor nominalizaţi. Preşedintele a decis, recent, să respingă propunerile privind numirea în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Tiberiu-Mihail Niţu, şi, respectiv, de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Ioan Irimie, trimise de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

Preşedintele Trăian Băsescu a declarat că propune, ca soluţie de deblocare a impasului în desemnarea procurorului general şi a procurorului-şef al DNA, selectarea acestora de către CSM şi acceptarea persoanelor rezultate fără rezerve de către Ministerul Justiţiei şi Presedinţie. Băsescu a arătat că această soluţie poate fi funcţională dacă Guvernul şi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, se vor pune de acord cu el să accepte din start cele două persoane selectate de CSM şi să deruleze apoi rapid procedura de desemnare prevăzută de lege.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat, luni, că „în lanţul trofic” care stabileşte procedura propunerii şi numirii şefului Parchetului General şi a celui al DNA nu se pot schimba sau inversa competenţele şi nu pot fi făcute adaosuri care exced cadrului legislativ.

De asemenea, documentul Comisiei este publicat în contextul în care activitatea CSM este afectată de dispute interne. După alegerile din 4 ianuarie din CSM, în urma cărora procurorul Oana Schmidt Hăineală a fost aleasă preşedintele Consiliului, Secţia pentru Judecători a cerut demisia de onoare a acesteia şi, totodată, a solicitat judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ să renunţe la candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, considerând că „procedura alegerii actualei conduceri s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale”.

Miercuri, la CSM, este programată o nouă şedinţă a plenului, pe ordinea fiind înscrisă şi alegerea vicepreşedintelui Consiliului, în condiţiile în care cei doi candidaţi înscrişi iniţial pentru acest post, Cristi Danileţ şi Alina Ghica s-au retras din cursă pe fondul contestărilor venite din întreaga ţară.

Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru MEDIAFAX că e de aşteptat ca problema conflictului de la CSM să fie reflectată în raportul MCV.

O altă problemă care va fi abordată în raport este legată de recentele reglementări adoptate în Parlament cu privire la imunitatea aleşilor. Comisia Europeană îşi va prezenta, în raportul despre MCV punctul de vedere privind prevederile adoptate de Parlamentul României în legătură cu imunitatea parlamentarilor, a declarat, recent, Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Comisia îşi va spune părerea despre acest subiect în raportul pe care îl va adopta săptămâna viitoare despre România, raport suplimentar decis în cadrul MCV în iulie anul trecut, în lumina evoluţiilor legate de statul de drept, independenţa justiţiei. (…) Ca să fiu foarte deschis, am văzut deja diferite interpretări legat de ce a fost adoptat ieri, aşa că dorim să ne uităm în detaliu. Ceea ce e clar pentru Comisie, şi am spus asta, este că cei aflaţi la putere trebuie să se asigure că nu sunt probleme de integritate în legătură cu ei. Asta a fost şi rămâne poziţia noastră, dar, fireşte, va trebui să ne uităm cu exactitate la ce a decis parlamentul ieri, iar asta se va reflecta în raportul de săptămâna viitoare”, declara Gray, săptămâna trecută, răspunzând unei întrebări.

Parlamentul a adoptat, recent, proiectul de modificare a Statutului deputaţilor şi senatorilor. A fost menţinut amendamentul preşedintelui Comisiei Juridice din Senat, Tudor Chiuariu, de eliminare a prevederii prin care mandatul înceta la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI.

Mandatul unui senator sau deputat va înceta, din motive ce ţin de incompatibilitate, la data menţionată în cuprinsul demisiei pentru incompatibilitate, la data adoptării unei hotărâri a Camerei din care face parte parlamentarul sau la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge contestaţia la raportul ANI prin care s-a constatat incompatibilitatea. A fost menţinută prevederea prin care este interzisă angajarea rudelor la cabinetele parlamentare, dar permiţând reangajarea, la dobândirea unui nou mandat, a personalului avut anterior.

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.

Ambasadorul francez a subliniat că îndeplinirea aspectelor tehnice, chiar prin modernizarea cu concernul franco-german EADS a aeroporturilor şi punctelor de frontieră, nu e suficientă dacă nu e rezolvată problema corupţiei, având în vedere situarea României şi Bulgariei în apropierea unor bazine de imigraţie care îngrijorează ţările UE.

Ambasadorul francez a recunoscut însă că deşi iniţial „C-ul” din MCV venea de la „Cooperare”, în prezent e vorba mai mult de un control.

„Ştim că România nu e de acord cu legătura între MCV şi Schengen, dar nu poţi împiedica opiniile publice şi decidenţii europeni să facă această legătură. Cred însă că există o neînţelegere şi poate chiar o ipocrizie şi aici autorităţile române au dreptul să semnaleze: «C-ul» din MCV înseamnă cooperare, dar am făcut din cooperare un mecanism de control. Şi cred că în lunile care urmează vom face, adică noi, francezii şi germanii, vom lucra în aşa fel încât să reuşim o logică de cooperare bilaterală între aceste ţări şi România, dar şi multilaterală în UE ca să reuşim în aşa fel încât aceste rapoarte MCV să fie pozitive. Când vor fi pozitive, vor fi ridicate toate obstacolele pentru intrarea în spaţiul Schengen”, a concluzionat ambasadorul francez.

Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, s-a întâlnit la Dublin, cu omologii din Germania şi Olanda pe tema aderării României şi Bulgariei la Schengen, aceştia arătând că ambele ţări vor relua discuţiile interne în acest sens după adoptarea raportului MCV.

În contextul Consiliului JAI din 6-7 decembrie 2012, secretarul de stat în MAI Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale, arăta că dacă decizia privind deblocarea aderării va fi luată la Consiliul JAI din martie, pentru frontierele aeriene şi maritime intrarea în zona Schengen se va face în ultima duminică a lunii martie, iar pentru frontierele terestre speră să se întâmple acest lucru până la sfârşitul anului.

De asemenea, este de aşteptat ca oficialii UE să abordeze, în raport, şi evenimentele politice din România din vara lui 2012. Comisia Europeană a acuzat public, la acea dată, probleme legate de respectarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă şi respectarea independenţei sistemului judiciar.

Preşedintele Comisiei Europene i-a transmis premierului Ponta o listă cu 11 puncte obligatoriu de respectat pentru România pentru asigurarea funcţionării statului de drept.

Guvernul a transmis, marţi, un comunicat în care susţine că toate punctele convenite, în vara anului trecut, cu preşedintele Comisiei Europene au fost îndeplinite în totalitate şi asigură că va rămâne „profund angajat” în asigurarea independenţei justiţiei şi întărirea statului de drept.

Executivul arată că atribuţiile Curţii Constituţionale au fost garantate prin abrogarea OU 38/2012, fiind asigurată respectarea şi implementarea tuturor deciziilor CC, iar regula cvorumului special necesar pentru validarea rezultatelor referendumului a fost reinstaurată prin abrogarea OU 41/2012.

În ceea ce priveşte respectarea prevederilor Constituţiei la emiterea ordonanţelor de urgenţă, Guvernul susţine că şi-a respectat şi îşi reafirmă angajamentul de a respecta principiul folosirii ordonanţelor de urgenţă strict pentru situaţiile desemnate în Constituţie.

Guvernul mai precizează că punerea în aplicare a deciziilor Curţii Constituţionale s-a realizat, inclusiv după organizarea referendumului din 29 iulie, şi toate deciziile CC sunt deplin respectate şi aplicate în prezent, iar în Monitorul Oficial sunt publicate la zi toate actele, atât cele care se referă la activitatea legislativa şi guvernamentală, cât şi cele referitoare la deciziile Curţii Constituţionale.

Invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar şi asumarea angajamentului de a impune sancţiuni disciplinare tuturor membrilor de Guvern sau de partid care subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare sunt alte menţiuni ale Executivului.

Pentru numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, în cadrul unui proces transparent şi obiectiv, menit să asigure alegerea unui candidat cu o autoritate, o integritate şi o independenţă de necontestat, Guvernul arată că, la 22 ianuarie, plenul Parlamentului a numit un nou Avocat al Poporului, o persoană din mediul academic, fără activitate politică anterioară. Decizia a fost adoptată cu o larga majoritate, după o procedură în care toate partidele au fost consultate transparent.

În acelaşi timp, pentru introducerea unui proces transparent de numire a procurorului general şi a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Guvernul apreciază că un astfel de proces transparent ar trebui să includă depunerea unor candidaturi deschise, fondate pe criterii de experienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie şi aminteşte de abţinerea de la numiri în cursul preşedinţiei interimare. În prezent, în urma respingerii primelor propuneri de către preşedinte, această procedură va fi reluată pentru desemnarea unor noi candidaţi pentru cele două funcţii.

În comunicat se face referire şi la evitarea acordării de graţieri prezidenţiale în cursul preşedinţiei interimare, în vara anului trecut, precum şi abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate şi eliberarea funcţiei de către miniştrii aflaţi într-o astfel de situaţie. „Nici un ministru în legatură cu care au existat dubii sau acuzaţii referitoare la incompatibilitatea acestora nu a fost nominalizat în Guvernul condus de Victor Ponta. Angajamentul de a nu numi şi de a înlocui miniştrii sau oficialii guvernamentali în acord cu legea, în cazuri de incompatibilitate, a fost respectat”, susţine Guvernul.

Ultimul punct menţionat este adoptarea unor proceduri clare prin care să se prevadă demisia parlamentarilor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri definitive privind incompatibilitatea sau conflicte de interese ori care au fost condamnaţi definit într-un caz de corupţie la nivel înalt.

La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că anticipează faptul că Raportul MCV va conţine şi critici, acestea fiind însă adresate altor instituţii şi nu Guvernului, care a îndeplinit ceea ce a ţinut de activitatea sa, respectiv cele 11 puncte discutate cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.

„Cel mai probabil vor fi critici legate de activitatea altor instituţii, dar eu am vrut chiar de azi să fie foarte clar că ceea ce ţine de Guvern noi a făcut. Anticipez că vor fi critici, dar eu răspund de activitatea Guvernului. Au fost 11 puncte foarte concrete pe care le-am angajat ca prim-ministru şi toate cele 11 le-am îndeplinit”, a spus Ponta.

Rămâne de văzut concret tonul pe care îl va adopta Comisia Europeană în raportul care va fi publicat miercuri. Acest ton este, de obicei, reglat în ultimele momente până la publicare. Tonul este dictat de componenta politică a Comisiei, şi reflectă atmosfera relaţiilor dintre puterea de la Bucureşti şi Comisia Europeană.