CE recomandă statelor UE să instituie mecanisme de acţiune colectivă în despăgubire

Recomandarea îşi propune să asigure o abordare orizontală coerentă în materie de acţiuni colective în despăgubire în Uniunea Europeană, însă fără armonizarea sistemelor existente în statele membre. Mecanismele naţionale de acţiune în despăgubire ar trebui să fie disponibile în diferite domenii în care legislaţia UE acordă drepturi cetăţenilor şi întreprinderilor, în special în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor, concurenţă, protecţia mediului şi serviciile financiare.

Prin recomandarea adresată statelor membre de a pune în aplicare mecanisme naţionale de acţiune colectivă, CE îşi propune să îmbunătăţească accesul la justiţie şi, în acelaşi timp, să asigure garanţii procedurale adecvate, astfel încât să se evite introducerea abuzivă de acţiuni în justiţie. Textul completează propunerea de directivă privind acţiunile în despăgubire în domeniul dreptului concurenţei şi va ajuta persoanele prejudiciate de încălcarea normelor antitrust sa obţină o reparare a prejudiciului prin intermediul acţiunilor în instanţă existente în statele membre.

‘Statele membre au tradiţii juridice foarte diverse în domeniul acţiunilor colective în despăgubire şi CE doreşte să respecte această diversitate. Obiectul iniţiativei noastre este de a spori coerenţa atunci când se aplică dreptul UE’, a declarat Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie. ‘Această recomandare reprezintă o abordare echilibrată, care vizează ameliorarea accesului la justiţie al cetăţenilor şi care se distinge de modelul american de acţiuni colective, aşa numitele ‘class actions’, evitându-se riscul introducerii unor cereri neîntemeiate sau al introducerii abuzive de acţiuni în justiţie’, a adăugat ea.

Recomandarea CE invită toate statele membre ale Uniunii Europene să dispună de sisteme naţionale de acţiune colectivă în despăgubire şi stabileşte o serie de principii europene comune pe care acestea ar trebui să le respecte. Astfel, precizează CE, statele membre ar trebui să dispună de un sistem de acţiuni colective în despăgubire în baza cărora persoanele fizice şi juridice să beneficieze de hotărâri judecătoreşti care să pună capăt actelor de încălcare a drepturilor de care beneficiază în temeiul dreptului UE (‘acţiuni în încetare’) şi să solicite despăgubiri pentru prejudicii cauzate de astfel de încălcări (‘repararea prejudiciului’), în situaţia în care un număr mare de persoane sunt afectate de aceleaşi practici ilegale.

De asemenea, statele membre trebuie să se asigure că procedurile de acţiune colectiva în despăgubire sunt corecte, echitabile, rapide şi fără costuri prohibitive. Acestea ar trebui, ca regulă generală, să se bazeze pe principiul ‘opt-in’ (opţiunea de a participa), conform căruia cei care doresc să se constituie ca părţi reclamante îşi exprimă direct consimţământul. Orice excepţie de la acest principiu, prevăzută prin lege sau prin hotărâre judecătorească, trebuie sa fie temeinic justificată de motive legate de buna administrare a justiţiei.

CE recomandă garanţii procedurale importante de natură să asigure că nu există elemente ce pot încuraja recursul abuziv la sistemele de acţiune colectiva în despăgubire. Statele membre ar trebui, de exemplu, să nu permită onorarii legate de obligaţia de rezultat, întrucât există riscul de a se crea un stimulent pentru abuzuri. În plus, entităţile care îi reprezintă pe reclamanţi nu trebuie sa aibă scop lucrativ, astfel încât să existe certitudinea că acestea urmăresc exclusiv interesul persoanelor afectate în urma unor daune colective.

Un alt mod de a împiedica introducerea abuziva de acţiuni în justiţie, consideră CE, este interzicerea daunelor punitive care, de obicei, sporesc interesele economice aflate în joc în astfel de acţiuni. În schimb, reclamanţii ar trebui să fie despăgubiţi integral, atunci când instanţa confirmă că cererile lor sunt întemeiate. În litigiile colective, rolul central ar trebui să fie îndeplinit de judecător. CE nu exclude finanţarea de către terţe părţi în cazul acţiunilor colective în despăgubire la nivel european, dar propune condiţii legate în special de transparenţă, prin care să se asigure că nu există niciun conflict de interese.

Recomandarea invită statele membre să instituie măsuri corespunzătoare în cel mult doi ani, iar Comisia, după această perioadă, va efectua o evaluare a stării de fapt pe baza rapoartelor anuale ale ţărilor UE, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare menite să consolideze abordarea orizontală propusă.