CE: România ar putea fi amendată din cauza netranspunerii directivei privind reţinerea datelor

Plenul Camerei Deputaţilor a votat marţi retrimiterea la Comisia Juridică a legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de trafic de telefonie şi internet. La solicitarea deputatului UDMR Marton Arpad, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru un raport suplimentar.

„Am solicitat retrimiterea la comisie pentru că în proiectul care a rezultat de la comisie au apărut elemente noi faţă de proiectul depus de guvern. Aceste amendamente ale comisiei modifică însuşi Codul de procedură penală în vigoare ca şi pe cel pe care dorim să-l adoptăm. Este vorba despre modalitatea, cum şi cine, poate avea acces la informaţiile stocate. Conform reglementărilor Constituţiei şi legilor în vigoare, la noi acest lucru se poate realiza cu acordul judecătorului sau în altă circumstanţă a procurorului, iar proiectul comisiei nu prevede acest lucru”, a declarat marţi pentru AGERPRES Marton Arpad.

Comisia Europeană a trimis României la 27 octombrie anul trecut un aviz motivat (a doua etapă a procedurii de infringement), solicitându-i ca în termen de două luni să ia măsuri în vederea asigurării conformităţii depline cu normele UE în domeniul reţinerii datelor, prin transpunerea directivei în legislaţia naţională.

„Totuşi, autorităţile române nu au transmis nicio informaţie privind data când transpunerea noii legislaţii va intra în vigoare”, a precizat biroul de presă al comisarului Malmstrom, la solicitarea Agerpres.

„La 22 martie (2012), Comisia a trimis României un aviz motivat suplimentar motivat în legătură cu directiva privind reţinerea datelor, cerându-i să acţioneze pentru a asigura pe deplin conformitatea cu Directiva privind reţinerea datelor şi atenţionând-o în mod oficial că ar putea fi aplicate amenzi”, se mai arată în răspunsul Bruxellesului.

Comisia explică de asemenea că avizul motivat suplimentar trimis la 22 martie ‘face referire în mod explicit la posibilitatea impunerii de sancţiuni împotriva României de către Curtea de Justiţie dacă această ţară nu transpune directiva (n.r. – în legislaţia naţională)’ şi dacă următorul pas al procedurilor de infringement – trimiterea la Curte – va fi aprobat. România a primit termen până la 26 aprilie să răspundă avizului motivat suplimentar.

Proiectul de lege retrimis marţi Comisiei Juridice de plenul Camerei Deputaţilor prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

„Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul iniţiativei legislative.

Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

În cazul în care datele nu pot fi transmise, furnizorul trebuie să comunice în maximum cinci zile care este motivul acestui refuz.

Datele stocate vor fi distruse la finalul perioadei de păstrare (un an), cu excepţia celor care au fost accesate şi reţinute.

Proiectul de lege privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.

Comisia Europeană reamintea în octombrie anul trecut că România a notificat Bruxellesul în noiembrie 2008 cu privire la măsurile naţionale de transpunere a Directivei privind păstrarea datelor. Cu toate acestea, la 8 octombrie 2009, Curtea Constituţională a României a pronunţat o hotărâre prin care Legea nr. 298/2008 a fost declarată neconstituţională. Curtea nu a dispus că Directiva privind păstrarea datelor, în sine, ar fi neconstituţională. Cu toate acestea, deşi niciuna din concluziile enunţate în hotărârea Curţii nu exclude transpunerea completă a directivei într-o manieră conformă cu dispoziţiile constituţionale România, încă nu au fost adoptate noi acte legislative, preciza CE în luna octombrie.

La 17 iunie 2011, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere României, autorităţile de la Bucureşti precizând că, la nivel ministerial, au loc negocieri privind o nouă lege.

Totuşi, în absenţa unui proiect de lege care să transpună integral Directiva privind păstrarea datelor şi în lipsa unui calendar detaliat pentru adoptarea acesteia, Comisia a decis să trimită României un aviz motivat, nota Bruxellesul în urmă cu câteva luni.

Directiva privind păstrarea datelor (2006/24/CE) a fost adoptată în 2006 şi ar fi trebuit transpusă în legislaţia naţională până la data de 15 septembrie 2007, statele membre având posibilitatea de a amâna păstrarea datelor comunicaţiilor privind accesul la internet, poştă electronică şi telefonia prin internet până la 15 martie 2009.