Ce s-a ales de proiectul AGRI, prin care România urma să primească gaze naturale lichefiate din zona caspică

Economica.net
26 11. 2017
lng_tanker_65449000

Proiectul AGRI (Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector) a fost demarat în 2010 şi îşi propunea transportul gazelor naturale din regiunea Caspică, pe teritoriul Azerbaidjanului şi Georgiei, şi traversarea Mării Negre cu ajutorul navelor metaniere. Ulterior, presupunea construcţia a două terminale de lichefiere (pe coasta georgiană a Mării Negre şi la Constanţa. Odată ajunse în România, gazele lichefiate ar urma să fie regazeificate şi transportate mai departe, din conducte, spre restul Europei. La capacitate maximă, AGRI ar fi permis transferul a circa 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an din zona caspică spre Europa, reducând semnificativ dependenţa continentului de gazele ruseşti.

Proiectul nu a fost demarat nici în ziua de azi, el a fost propus spre finanţare Comisiei Europene, dar nu a fost acceptat şi, în aceste condiţii, acţionarii iau în calcul o actualizare a studiului de fezabilitate, potrivit unei informări publice a Ministerului Energiei referitoare la piaţa de gaze din România. Aceasta ar putea presupune realizarea unui terminal plutitor prin care gazele lichefiate să fie re-gazificate, variantă care nu era luată în calcul în proiectul iniţial.

“În scopul obținerii de finanțare europeană, România a prezentat o serie de argumente privind importanța includerii acestui proiect pe lista europeană de proiectelor de interes comun (PCI), pe locurile eligibile. Proiectul AGRI s-a aflat pe prima listă europeană de PCI, însă, în opinia Comisiei Europene, nu au fost realizate progrese semnificative, unul dintre dezavantajele majore fiind în principal lipsa garantării sursei de aprovizionare cu gaze naturale a proiectului. Comisia Europeană a apreciat că proiectul ar trebui promovat la următoarea revizuire a listei europene de PCI (lista de proiecte de interes comun se actualizează la fiecare doi ani pentru a integra noi proiecte și pentru a elimina proiectele perimate). În ciuda demersurilor întreprinse de către partea română, proiectul nu a fost inclus pe lista finală a Proiectelor de Interes Comun, adoptată de Comisia Europeană în 2017” explică Ministerul Energiei.

“În prezent acționarii acestui proiect iau în considerare o reactualizare a Studiului de fezabilitate, având în vedere faptul că scopul acestui proiect a suferit modificări în urma asigurării tronsonului de conducte terestre, pe teritoriul României, prin proiectul BRUA. Noul studiu ar putea lua în calcul și modificările apărute în piața de gaze, atât în ceea ce privește aprovizionarea cât și consumul, precum și o eventuală variantă de Floating Regasification Terminal, care nu a fost analizata în cadrul Studiului de fezabilitate initial”, se mai arată în informarea Ministerului Energiei.

Costul proiectului AGRI a fost estimate  la 1,2-4,5 miliarde de euro, în funcție de capacitatea terminalelor – între 2 și 8 miliarde de metri cubi anual.