Ce s-ar întâmpla dacă BNR ar cumpăra aurul de la Roşia Montană

17 09. 2013
7695288334_a38c286f0c_z_20998100

În discursul de aseară, preşedintele României a adus în discuţie şi problema exploatării de la Roşia Montană. Băsescu spune că, în situaţia ipotetică în care canadienii de la Gabriel Resources ar începe exploatarea, aurul rezultat nu ar trebui să părăsească ţara, ci ar putea fi cumpărat de stat, prin Banca Naţională a României, prin emisiune monetară.

„Avem o rezervă de circa 36 de miliarde de euro, cu tot cu aur, din care avem şi valoarea a 103 tone de aur. Nu ne opreşte nimeni ca în loc de euro şi dolari să ne mărim rezerva în aur, dar nu ne opreşte absolut nimeni! Şi într-un mod extrem de convenabil! Adică, în momentul în care Banca Naţională ar achiziţiona aur, ar face emisiune de lei, la fel cum atunci când cumpără euro face emisiune de lei, la fel ca atunci când ia bani de la Ministerul de Finanţe, bani europeni, pe care îi utilizăm în construcţii de drumuri, de ştiu eu ce alte proiecte, Banca Naţională primeşte euro şi în baza sumei primite face emisiune de lei (…) Primul cumpărător poate fi Banca Naţională a României prin emisiune de lei, repet, nu prin taxe de la populaţie, nu din bani de la bugetul de stat, nu din nimic”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

Estimările arată că din zăcămintele de la Roşia Montană s-ar putea recupera 300 de tone de aur. Achiziţia acestui aur de către BNR ar duce rezervele totale la 400 de tone, echivalentul a aproximativ 14 miliarde de euro, la nivelul preţurilor actuale. Pentru comparaţie, masa monetară în sens restrâns (M1), care include numerarul în circulaţie şi depozitele overnight este de 20,4 miliarde de euro (92 de miliarde de lei).

Isărescu are rezerve faţă de rezervele de aur mai mari

Guvernatorul Mugur Isărescu se declara împotriva deţinerii unei rezerve de aur mai mari, invocând superstiţiile personale.

„Eu am o învăţătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstiţios. De câte ori am trecut peste 100 de tone România a păţit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, declara Isărescu, în urmă cu câteva luni. De-a lungul timpului, Guvernatorul BNR s-a exprimat şi împotriva deţinerilor mai mari de rezerve valutare.

Ce efecte ar avea

„Ar mări masa monetară, asta e clar. Este similar cu o intervenţie în piaţa valutară”, spune economistul Florin Cîţu. „Este o masă monetară care are în spate aur, aşa că nu este inflaţionistă imediat”, adaugă acesta.

„În primul rând se confundă faptul că nu s-ar folosi bani publici, aşa cum spune preşedintele. De câte ori statul cumpără ceva, indiferent prin ce agenţie a sa o face, foloseşte bani publici. În cazul de faţă, BNR foloseşte inflaţia. Exact aşa se întâmplă şi cu achiziţia de euro, creşti masa monetară”, a declarat economistul Bogdan Glăvan pentru ECONOMICA.NET, într-o discuţie telefonică.

O tranzacţie de acest tip este de aşteptat să aibă efecte asupra economiei, spune Cîţu, şi să ridice noi probleme pentru BNR.

„Este cumpărare de active, astfel că toată economia este influenţată. Bine, rău, nu ştim de la început. Monetar, nu este o problemă foarte mare. Problemele nu sunt pentru inflaţie, sunt pentru curs şi pentru piaţa interbancară.Ar putea fi o problemă pentru BNR, care vrea să controleze şi cursul valutar, mai cumpără şi aur, mai e şi inflaţia de ţintit”, a declarat Cîţu, într-o discuţie telefonică.

Acesta adaugă că s-ar produce o redistribuţie a rezervei valutare. BNR ar plăti lei pentru achiziţia aurului, însă compania ar trebui apoi să schimbe leii în euro pentru a putea scoate banii din ţară către acţionari. Apoi, BNR ar trebui să intervină pe cursul de schimb şi să vândă euro pentru a acoperi deprecierea leului rezultată din conversia precedentă. Astfel, rezervele de euro şi dolari ar fi înlocuite cu cele de aur, asta dacă BNR va dori să prevină deprecierea monedei naţionale.

„Dacă BNR cumpără orice activ, aur sau porumb, pune presiune pe curs. Pragmatic vorbind, la valoarea de 10 miliarde de dolari a zăcământului de acolo, să cumperi aur de câte o jumătate de miliard de dolari pe an nu e sumă foarte mare… Să creşti aceste deţineri de nu ar pune cine ştie ce presiune pe piaţa valutară. Ar fi o presiune predictibilă”, spune Bogdan Glăvan, care dezvoltă această idee şi pe blogul său.

„Poţi să te uiţi la acest lucru şi ca la o intervenţie în piaţa de desfacere a aurului”, spune Cîţu, statul asigurând companiei de minerit achiziţia constantă a metalului. Apoi, adaugă acesta, aurul nu te scapă de probleme. Dacă ai o criză, tot la FMI ajungi să ceri lichdităţi.

„Aurul nu e lichid, şi mai ai costuri de depozitare cu el. Nu e la fel ca banii la FMI. Nu e ca piaţa de euro. Când vine criza te duci tot la FMI şi ceri lichidităţi. Portugalia sau Grecia, ţări care au rezerve importante de aur, n-au vândut în criză, au luat bani de la FMI. Dacă se apucau să vândă, se ducea mult în jos preţul”, spune Cîţu.

Portugalia are rezerve de 312 tone de aur, în timp ce Grecia are 112 tone.

Să se bată monedă

„Aş spune că pe baza acestei idei se mai poate croşeta. N-aş spune că e din capul locului stupidă. În ziua de azi, a avea rezerve mai mari de aur este un lucru bun. Monedele cele mai bune sunt cele care au în spate un stat foarte puternic, fie o rezervă solidă de aur. Am putea fi o idee bună să acoperim leul cu aur”, spune Glăvan.

Acesta propune ca aurul să nu ajungă în rezervă, ci în circulaţia monetară. Să fie un mijloc de plată legal pe teritoriul României.

„Propunerea pe care aş aveau eu, şi care cred că ar îmbunătăţi serios această idee, este următoare. De ce să cumpere statul aur şi să îl ţină în rezervă? Să ia statul aurul acesta şi să îl pună în circulaţie prin baterea de monedă. Să modifice regulamentul valutar, dacă e nevoie, încât să legalizezi plăţile cu aceste monede de aur. Există monezi de greutate relativ mică. La preţul actual al aurului ai putea pune în circulaţie monezi de câteva grame, echivalentul a 200 de lei sau 50 de euro. Astfel, aurul chiar ar ajunge în avuţia publică”.

„Ce se ascunde în spatele declaraţiilor preşedintelui este faptul că aurul este monedă. Atunci să dăm aurul în circulaţie, să fie folosit de cetăţeni”, adaugă Glăvan, care a exprimat de-a lungul timpului mai multe opinii în favoarea utilizării aurului în scopuri monetare vs. sistemul fiat.

Referitor la superstiţiile lui Isărescu, economistul spune că există pe undeva o temere întemeiată.

Nimeni nu vede cu ochi buni când o ţară acumulează prea mult aur, că atunci devine independentă monetar (…) Dacă stăm să ne uităm la cât aur este în România, le adunăm pe toate, şi zăcăminte mici, şi tezaurul de la ruşi, despre care nu se mai vorbeşte, am ajunge la nivelul rezervelor Rusiei. Comparat cu masa monetară în circulaţie, am ajunge să avem o monedă independentă. Dar nimeni nu doreşte asta”, adaugă Glăvan.

În Parlament se află în acest moment un proiect de lege care, dacă va fi aprobat, va permite companiei RMGC să înceapă exploatarea de la Roşia Montană.

Proiectul minier este însă unul contestat, atât din raţiuni ecologiste, exploatarea propusă fiind una de suprafaţă, cu cianuri, cât şi din motive ce ţin de legalitatea proiectului de lege, care, printre altele, ar împuternici compania să facă exproprieri în zonă.

Contestatarii proiectului au ieşit în stradă, iar mişcarea a culminat cu protestul de duminică, la care au participat 20.000 de oameni, potrivit unor estimări. De cealaltă parte, în Roşia Montană au fost proteste pentru susţinerea proiectului, iar câteva zeci de mineri s-au blocat într-o mină muzeu, ameninţând cu greva foamei.