Ce scrie Financial Times despre lupta anticorupţie din România

Economica.net
26 03. 2015
elena_udrea_45678_97171700

Procurorii români acuză un fost ministru de finanţe (Darius Vâlcov, n.r.) că a ascuns trei lingouri de aur, 90.000 de dolari bani lichizi şi un tablou impresionist francez în seiful aflat în casa unui prieten. În Spania, un judecător de la Curtea Supremă (Pablo Ruz, n.r.) susţine că Partidul Popular (PP), aflat la guvernare a fost implicat în activităţi de finanţare ilegală în perioada 1990 – 2008, iar cazul va ajunge în instanţă. În Italia, ministrul transporturilor a demisionat după ce zeci de oficiali guvernamentali şi oameni de afaceri au fost anchetaţi, fiind suspectaţi de implicare în măsluirea de contracte de lucrări publice în valoare de 25 de miliarde euro. În acelaşi timp, Partidul pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP) a exclus un europarlamentar de-al său pentru încercarea de falsifica o factură de restaurant. Lecţia din aceste patru incidente, petrecute în această lună, este aceea că procurorii, judecătorii şi chiar liderii politici devin, în mare parte din Europa, mai serioşi în legătură cu demascarea şi pedepsirea corupţilor”, menţionează publicaţia britanică.

”Cea mai mare transformare a avut loc în România, unde Darius Vâlcov a demisionat în această lună din postul de ministru de finanţe, devenind politicianul cu cea mai înaltă funcţie care este investigat pentru corupţie. O ofensivă anticorupţie a început în mod serios anul trecut, când au avut loc peste 1.100 de condamnări pentru mită, şi şi-a menţinut ritmul după alegerea în noimebrie a lui Klaus Iohannis ca preşedinte al României”, mai scrie Financial Times.

Papa Francisc a luat atitudine săptămâna trecută faţă de acest aspect, atunci când a vizitat un cartier din Napoli cunoscut pentru rata de infracţionalitate ridicată şi le-a cerut localnicilor să aibă curajul de a ”curăţi oraşul şi societatea, astfel încât să nu mai existe duhoarea corupţiei”.

În principiu, ofensiva juridică şi politică asupra corupţiei ar trebui să consolideze Europa în nedorita, dar tot mai mult inevitabila sa dispută cu Rusia, întrucât scandalurile de corupţie care discreditează politica europeană sunt un cadou pentru propagandiştii de la Moscova, care ironizează presupusa degenerare a sistemelor politice şi valorilor etice ale Europei, continuă Financial Times.

Combaterea corupţiei în Europa, deşi încă neuniformă, duce la recunoaşterea faptului că – într-o perioadă a falimentelor bancare şi a austerităţii impuse de guverne – societatea îşi pierde răbdarea faţă de comportamentul inadecvat din partea celor care o conduc. Pentru politicienii din prim-plan, un eşec în combaterea corupţiei riscă să orienteze alegătorii către partidele populiste, fie ele de dreapta, fie de stânga.

Din Irlanda în Cipru – continuă Financial Times – politicienii care înşeală publicul scad în ochii europenilor afectaţi de şomaj, datorii şi scăderea nivelului de trai. În ţări cu sisteme politice marcate de clientelism, toleranţa mai redusă a publicului pentru corupţie poate reflecta în parte faptul că, în perioade economice dificile, partidele politice sunt mai puţin generoase în a oferi electoratului locuri de muncă.

Corupţia a fost marea problemă care a propulsat Mişcarea 5 Stele a lui Beppe Grillo la un surprinzător scor de 25% din voturi la alegerile din Italia organizate în 2013. Un partid clasic de opoziţie mai degrabă decât unul cu ambiţia de a guverna el însuşi, Mişcarea 5 Stele a intrat oarecum în declin după ce Matteo Renzi a devenit prim-ministru, în urmă cu un an – şi pe bună dreptate, întrucât retorica sa anticorupţie este mai puţin lipsită de conţinut decât cea a generaţiilor precedente de politicieni.

 

”Peste tot în Europa sunt multe de făcut. Dar criza economică, apariţia politicii anti-establishment şi disputa cu Rusia cresc gradul de conştientizare asupra faptului că în timp corupţia devine un pericol chiar pentru statul de drept şi democraţie”, se mai arată în articolul din publicaţia economică britanică.