Ce se aşteaptă în urma crizei de la Boeing: scăderea PIB şi criză în sectorul auxiliar (EFE)

Producătorul american se va confrunta cu un an 2020 marcat de incertitudinea cu privire la capacitatea producătorului de a suporta criza derivată din interdicţia impusă acestui model de avion de Administraţia Federală de Aviaţie (FAA).

Preocuparea creşte nu doar din cauza deciziei de a opri producţia acestui model, avionul său cu cel mai mare indice de vânzări, dar şi pentru că 2020 va fi un an în care Boeing va trebui, de asemenea, să se confrunte cu procesele şi investigaţiile pentru „eşecul” softului acestui aparat, implicat în două accidente mortale, cu 346 de persoane decedate, care au avut loc în Indonezia (2018) şi Etiopia (2019) şi care au declanşat criza.

Boeing deja s-a confruntat, în decembrie, cu plata unor compensaţii pentru compania aeriană Southwest, în urma pierderilor generate, ţinând cont de faptul că aceasta deţine în flotă circa 34 avioane care nu pot zbura până când FAA nu va ridica interdicţia.

Previziunile sumbre au determinat agenţiile de rating să exprime îndoieli privind situaţia sa şi, deşi Boeing îşi menţine încă ratingul „A”, care îi conferă suficientă încredere, Fitch a calificat deja drept „negativă” perspectiva companiei, ceea ce, deşi nu presupune încă nicio modificare imediată pentru dobânzile cu care operează, poate indica faptul că gigantul aeronautic poate pierde acest calificativ.

Această categorie de agenţii, precum Fitch, Moody’s sau Standard and Poor’s, evaluează soliditatea şi solvenţa viitoare a ţărilor sau companiilor pentru a face faţă obligaţiilor de împrumut.

Dacă ratingul Boeing va fi modificat în scădere, consecinţa directă este aceea că gigantul aeronautic va inspira mai puţină încredere şi va trebui să îşi asume plata unor dobânzi mai mari investitorilor săi, un fapt ce va agrava sănătatea sa economică deja afectată, fiind estimate pierderi între 1 şi 2 miliarde dolari lunar, de la interdicţia pusă de FAA pentru zborurile avioanelor 737 MAX.

Consecinţele pentru economia americană

Cert este că această criză vine „într-un moment dulce” pentru economia SUA şi pentru Wall Street: toţi indicii sunt pe verde şi se învârt în jurul unor maxime istorice, iar asta va ajuta la atenuarea a ceea ce în alte circumstanţe ar fi fost o lovitură dură.

Cu o capitalizare de circa 188 miliarde dolari, Boeing a câştigat în 2019, în medie, peste 8% la bursă, deşi în ultimele trei luni a pierdut 13%.

Directorul economic global al agenţiei de rating Fitch, Brian Coulton, a precizat pentru EFE că nu se aşteaptă ca actuala criză a Boeing să se răsfrângă în termeni de creştere anuală a PIB în SUA în 2020.

„Dar, ar putea fi suficient de mare pentru a produce o modificare semnificativă a PIB în primul trimestru”, a spus Coulton, care a adăugat că această criză va menţine presiunile în sectorul de prelucrare, domeniu în care, a semnalat el, s-a concentrat scăderea până în prezent.

„Deşi am văzut o serie de îmbunătăţiri ale indicatorilor, scăderea din industria auto la nivel global şi indicii ridicaţi de rotaţie a inventarului, nu indică nicio revenire pe termen scurt a industriei producătoare”, a explica acesta.

În schimb, dacă Boeing dă asigurări că niciunul dintre angajaţii săi nu va fi afectat de oprirea producţiei, efectul de domino este imprevizibil şi se aşteaptă consecinţe pe lanţul de furnizare.

Inspectorul de la Biroul de Statistici în domeniul Muncii, ce ţine de Departamentul de Muncă al Guvernului SUA, Steven Crestol, a declarat pentru EFE că, deşi Boeing speră ca, pentru moment, să nu aibă loc concedieri, efectele secundare se vor resimţi la companiile furnizoare de materiale şi servicii care depind direct de companie sau de fabricarea 737 MAX.

„Ştim că cea mai mare problemă este cu furnizorii Boeing, care se ocupau de anumite componente ale 737 MAX, ca de exemplu companiile relaţionate cu metalele secundare sau calculatoarele”, a menţionat Crestol.

Deşi încă este devreme pentru a cuantifica ce poate să însemne această criză, Crestol şi-a exprimat preocuparea pentru companiile de dimensiuni mai mici care au o marjă mai redusă de manevră comparativ cu gigantul aerian.

„Companiile mici vor avea mult mai multe dificultăţi în a-şi menţine angajaţii în timpul pauzei temporare a Boeing”, a precizat inspectorul.

Boeing va rezista asaltului

Profesorul de la Şcoala de Afaceri Stern a Universităţii din New York, Joseph Foudy, consideră că actuala criză de la Boeing va afecta PIB-ul deoarece compania este cel mai mare exportator al SUA şi pentru că valoarea avioanelor este imensă, şi la fel o să fie şi „efectul de domino” pentru companiile furnizoare.

„Vânzările Boeing sunt aproape la fel de mari precum exporturile din întregul sector agricol american”, a subliniat Foudy, care a precizat însă că Boeing nu va intra sub nicio formă în colaps.

„Nu cred că va colapsa. Are rezerve financiare suficiente, reputaţie pentru a cere împrumuturi, istoric jumătate dintre afacerile sale sunt contracte de apărare ce nu au legătură cu această criză şi, de asemenea, se bazează pe vânzarea modelelor Dreamliner'”, a spus el.

„Va fi o lovitură, dar odată revenit totul la normalitate, adevăratul impact va fi asupra angajaţilor Boeing şi, mai ales, asupra celor de la companiile sale furnizoare”, a adăugat profesorul.

În opinia lui Foudy, dacă Boeing va ajunge să se afle cu adevărat în pericol, sectorul financiar sau Guvernul american vor salva compania.

„Niciun guvern din lume nu va permite ca o companie atât de mare să intre în faliment şi cu atât mai puţin pentru o problemă precum aceasta”, a concluzionat Joseph Foudy.

Efecte în Europa şi Spania

Consecinţele căderii Boeing se vor simţi şi în Europa şi Spania.

Surse de la Comisia Europeană, legate de Biroul de Afaceri Economice, au semnalat că, deşi nu fac comentarii în legătură cu ce s-ar putea întâmpla cu o companie privată precum Boeing, perspectiva pentru anii viitori este complicată pentru industria prelucrătoare de pe Vechiul Continent.

„Mediul extern a devenit mai puţin solidar şi incertitudinile se acutizează. Acesta afectează în special sectorul de prelucrare, care experimentează modificări structurale”, au subliniat aceleaşi surse.

De asemenea, în Spania, suspendarea temporară a producţiei avionului 737 MAX va afecta direct circa 300 de angajaţi de la fabricile Airbus din Portul Santa Maria (Cadiz) şi Tablada (Sevilla), şi o serie de companii auxiliare precum Alestis, după cum au semnalat purtătorii de cuvânt din sectorul aeronautic andaluz.

Circa 60 la sută din producţia fabricii Airbus din Portul Santa Maria, cu 200 de angajaţi, se ocupă exclusiv de fabricarea carcaselor exterioare ale motoarelor 737 MAX, precum şi cu cârmele de la coada avionului.