Ce se întâmplă cu consumul de energie electrică din România – Analiză a Centrului Român al Energiei (CRE)

„Ce se întâmplă cu consumul din România? Deoarece dacă ar fi să fim, încă o dată, pragmatici şi să ne uităm la ceea ce se întâmplă de fapt, asistăm la o deteriorare a consumului în România care este sensibilă. N-aş spune că este catastrofală, dar este sensibilă. Iată, numai în primele trei luni ale anului, din nişte date pe care le-am verificat ieri, primele două luni, că suntem deja în a treia lună, consumul de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă anului anterior pare că a scăzut cu 1,8%. Dar, dacă ar fi să ne uităm la o perioadă mai lungă de timp, să zicem, luăm un an de referinţă, 2018, scăderea consumului de energie electrică în România pare să fi depăşit 10%, comparativ cu 2024. Şi sigur că atunci ne punem întrebarea, investim în capacităţi? De ce investim în capacităţi? De unde să asigurăm aceste nevoi, de unde vine această nevoie? Desigur că putem lua în considerare şi faptul că noi în ultimii an importăm, suntem importatori net. Deci, iată că există prima zonă de unde putem lua, în a înlocui importul cu producţia autohtonă”, a spus Bodea, care este şi directorul general al ADREM, scrie Agerpres.

El s-a declarat optimist în ceea ce priveşte consumul de energie şi a încurajat investitorii să continue să investească în România, întrucât electrificarea va duce la creşterea consumului în următorii 5 ani.

„Eu sunt foarte optimist în ceea ce priveşte evoluţia consumului de energie electrică şi am să vă dau câteva argumente – şi asta ar trebui să constituie un incentive, o încurajare a investitorilor să continuă investiţiile. În primul rând, ne referim la fenomenul electrificării. Atât Clean Industrial Deal, cât şi raportul Draghi, la care din ce în ce mai mult facem referire şi care par să fi devenit noile documente de căpătâi ale ţărilor membre ale Uniunii Europene, plasează electrificarea ca fiind una din principalele metode de a avansa şi de a ajunge într-o zonă a competitivităţii în Uniunea Europeană. Deci, electrificarea, care înseamnă atât transformarea în zona de transport, dar şi cu precădere, cred eu, ceea ce înseamnă mutarea din termia care astăzi este bazată pe alte forme de energie – gaz, sau alte forme – petrol şi să nu uităm masa lemnoasă, biomasa, care este atât de larg folosită în România, mutarea dintre aceste forme de energie în energie electrică înseamnă electrificare şi va aduce o creştere a consumului de energie electrică semnificativă, după părerea mea, în următorii 5 ani”, a susţinut Bodea.

În opinia sa, dezvoltarea tehnologică a omenirii constituie o altă sursă de creştere a consumului de energie.

„Nu avem numai electrificarea ca sursă a creşterii de consum, există şi ceea ce astăzi pare să avem ca principală dezvoltare tehnologică a omenirii, şi anume managementul datelor, centrele de date, inteligenţa artificială. Este deja cunoscut faptul că toată această zonă de manipulare de date, care va deveni esenţială pentru dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, consumă enorm de multă energie electrică şi, de aceea, eu cred că va fi unul din elementele care vor conduce la creşterea consumului în perioada următoare, cu atât mai mult în România, unde noi beneficiem de o situaţie, să recunoaştem, cu totul şi cu totul specială şi să celebrăm cu ocazia asta şi lucrurile bune care se întâmplă în ţara noastră. Ştiţi foarte bine, viteza de internet, infrastructura de fibra optică sunt extrem de dezvoltate şi moderne în România, dar şi wireless-ul este foarte bine dezvoltat şi la nişte costuri extrem de competitive. De aceea, eu cred că avem motive să răspundem investitorilor care astăzi se pregătesc să-şi continue sau să înceapă investiţii în energie regenerabilă în România”, a arătat el.

Preşedintele CRE a transmis că şi-ar dori să vadă o politică dusă coerent de Guvern în această zonă şi măcar la nivel de mesaj să se implice premierul Marcel Ciolacu.

„Da, există un context pozitiv, da, există consum care să preia această producţie. Desigur că ne-am dori aici ca, atât Parlamentul României, prin zona legislativă, cât şi Guvernul – sau cu precădere Guvernul – să conducă o politică coerentă în sensul electrificării, a acestei direcţii a electrificării în România. Măcar la nivel de mesaj aş dori să văd premierul României să vorbească despre electrificare, să spună cât de importantă este electrificarea. Şi al doilea aspect, tot pragmatic, se referă la infrastructura de transport şi distribuţie, un alt element care poate să joace rolul de barieră în calea dezvoltării sistemelor de energie regenerabilă sau de facilitator al dezvoltării acestor sisteme. Ştim foarte bine – şi o să vă dau un exemplu – cât de important este să punem, a fost la nivel de slogan această sintagmă folosită în trecut, astăzi o facem practic, să punem consumatorul în centrul sistemelor energetice, pentru că tradiţional această industrie venea din zona în care producătorul se afla. Iată că, şi nu este o veste bună, mai ales pentru investitorii în soluţii regenerabile, ca producătorii să fie în centrul acestui sistem, acestui ecosistem, ci mai degrabă consumatorul”, a menţionat Corneliu Bodea.

El a dat exemplul Danemarcei, care şi-a redus cu 12% consumul de vârf prin facturarea energiei la un preţ diferit pentru acest interval de timp.

„Danemarca a reuşit să mute 12% din consumul de vârf în alte zone de consum, alte zone orare, numai prin asigurarea capacităţii de a factura la un preţ diferit energia în acel interval de timp. 12%, toţi experţii în sisteme energetice ştiu că este enorm, poate să rezolve problema unei ţări în anumite momente. Asta este posibil exclusiv prin creşterea investiţiilor în infrastructura de transport, dar cu precădere în infrastructura de distribuţie şi, mai ales, creşterea investiţiilor în zona de inteligenţă a reţelei. Noi va trebui să învăţăm să utilizăm energia şi reţelele într-un mod care să fie aliniat cu momentele optime de producţie. Consumul va trebui să se întâmple la acele momente în care, şi eu cred că ăsta este şi modul elegant de a rezolva celebra trilemă a energiei, lansată de Consiliul Mondial al Energiei, şi anume – affordability (accesibilitatea n.r.), de asemenea security (securitatea n.r.) şi energia verde, pentru că asta ar trebui să stea la baza modelelor inteligente de consum: să consumăm cât mai multe energie verde, la preţurile cele mai bune şi să o facem într-un mod, într-un climat de siguranţă. Energia regenerabilă nu este scumpă, energia regenerabilă devine scumpă din cauza modului în care noi învăţăm să o folosim astăzi, din cauza modului în care sistemele noastre energetice astăzi sunt pregătite să funcţioneze”, a concluzionat şeful ADREM.

O mie de reprezentanţi ai companiilor de producţie, dezvoltare şi investiţii în energie solară participă, la Bucureşti, pe 18 şi 19 martie, la Solar Energy Bucharest Summit, expoziţie tehnologică şi de business dedicată industriei solare, domeniu în care se estimează că investiţiile vor ajunge la 2,5 miliarde de euro până în 2030.

Potrivit unui comunicat al organizatorilor evenimentului, Solar Energy Bucharest Summit se desfăşoară sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei, iar expoziţia va da prilejul unui maraton de discuţii susţinute de 40 de speakeri, desfăşurat pe parcursul celor două zile.