Ce se întâmplă cu parteneriatul româno-american privind scutul antirachetă

Duşa a subliniat că atunci când un stat membru NATO îşi schimbă unele opţiuni sau strategii, consultă întotdeauna partenerii, lucru făcut de către Pentagon, vineri. 

Totodată el a arătat că secretarul de stat al Apărării, Chuck Hagel, a făcut precizări, vineri, referitoare la regândirea strategiei SUA în domeniul scutului antirachetă având în vedere situaţia creată în Coreea şi amplasarea pe coastele Americii a unui număr mai mare de interceptori. 

”De asemenea, a făcut precizarea (n.r. Chuck Hagel) că programul în Europa şi mai ales programul legat de România şi Polonia va continua conform planificării iniţiale şi că elementele scutului antirachetă vor deveni operaţionale, aşa cum s-a stabilit de fapt în documentele de parteneriat pe care le avem cu Statele Unite – încep anul acesta şi se finalizează în anul 2015, faza a doua. Şi sigur, legat de Polonia, faza a treia, ei sunt într-o altă etapă de amplasare a interceptorilor, cu finalizare şi devenind operaţional în anul 2018”, a adăugat Duşa. 
Administraţia americană a anunţat vineri că va renunţa la o parte esenţială a sistemului său de apărare antirachetă din Europa – un tip de interceptor puternic contestat de Rusia, invocând probleme de dezvoltare şi lipsa de bani, informează sâmbătă Associated Press. 

Renunţarea la introducerea unui nou tip de rachete interceptoare, care urmau să fie desfăşurate în Polonia şi posibil în România la începutul deceniului următor, oferă posibilitatea începerii unor noi runde de discuţii privind controlul armamentelor. Rusia şi-a exprimat în trecut nemulţumirea susţinând că interceptorii vizează rachete sale şi a afirmat că nu va lua în considerare reduceri suplimentare ale arsenalului său nuclear dacă SUA nu vor răspunde preocupărilor exprimate. 

Secretarul de stat al Apărării, Chuck Hagel, a anunţat decizia SUA ca parte a unei restructurări globale a planurilor sale de apărare antirachetă care vizează contracararea rachetelor din Coreea de Nord şi Iran. El nu a făcut însă nicio referire la obiecţiile Rusiei cu privire la planurile sale europene în anunţul său, menţionând doar că etapele scutului antirachetă din Europa vor merge mai departe şi că angajamentul american de apărare antirachetă de pe bătrânul continent ‘rămâne ferm’. 

Restructurarea include cheltuieli de un miliard de dolari pentru amplasarea a 14 noi interceptori pe lângă cei 26 aflaţi la baze militare din Alaska pentru a contracara ameninţarea reprezentată de Coreea de Nord. 

‘Anularea fazei a 4-a (a sistemului de apărare antirachetă) va oferi posibilitatea unei alte runde de discuţii SUA-Rusia privind reducerea arsenalului nuclear’, a declarat la rândul său Tom Collina, director de cercetare la Asociaţia pentru controlul armelor. ‘Nu am renunţat la nimic deoarece faza a 4-a nu a avut loc oricum. Aceasta este o situaţie reciproc avantajoasă pentru Statele Unite’, a adăugat el. 

Vineri, Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, i-a telefonat secretarului de stat român pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, pentru a-l informa asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), potrivit unui comunicat al MAE. 

Oficialul american a arătat că Administraţia SUA a decis să ajusteze EPAA prin renunţarea la faza a 4-a a acesteia, care presupunea în principal introducerea în uz a unui nou tip de rachete interceptoare. 

”În acelaşi timp, Rose Gottemoeller a subliniat foarte clar şi ferm că această decizie de ajustare a EPAA nu afectează în niciun fel România, faza a 2-a a EPAA – care presupune operaţionalizarea Bazei Deveselu la orizontul anului 2015 – urmând să se desfăşoare conform calendarului stabilit, fără niciun fel de modificări sau întârzieri. De altfel – a reconfirmat oficialul american – tipul de interceptor care urma să fie introdus în uz în cursul fazei a 4-a nu a fost, încă de la începutul proiectului, planificat a fi instalat la Deveselu”, menţionează MAE în comunicatul citat. AGERPRES