Ce se întâmplă cu preţurile locuinţelor după Legea dării în plată

Banca Naţională a României (BNR) avansa în urmă cu o lună o scădere cu până la 10% a preţurilor locuinţelor, ca unul dintre efectele Legii dării în plată.

„Orice schimbare a ratei de dobândă, a avansului, sigur că influenţează piaţa. Atunci când oamenii aud că se poate lua mai greu credit, se grăbesc să cumpere, ceea ce creează pe termen scurt o cerere. Asta s-a şi întâmplat, cu mici creşteri de preţ. Trendul pe termen lung va fi legat de ceea ce se întâmplă cu condiţiile de finanţare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET profesorul universitar doctor Ion Anghel din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) şi şeful departamentului de analiză şi evaluare.

Acesta mai spune că mulţi dintre cei care au dorit să cumpere prin Prima Casă au făcut eforturi pentru a-şi lua o locuință înainte de închiderea programului.

Efectul s-a văzut. Fondul de Garantare a primit solicitări record în această perioadă. Astfel, dacă în luna martie a anului trecut numărul de cereri a fost de 3.752, în martie anul acesta aproape că s-a dublat: 7.806 de cereri de garantare. Trendul a continuat şi pentru luna aprilie, atunci când Fondul a primit 6.270 de cereri, faţă de 3.673 în aprilie 2015.

Această cerere creată a dus o creştere de câteva procente la preţurile locuinţelor, speculată de proprietarii care şi-au scos apartamentele la vânzare.

„Foarte puţin au crescut preţurile. Am vazut procente de 3-4%. Dacă preţurile vor scădea cu 5%, atunci ne întoarcem la preţurile anterioare, însă acest lucru a fost doar pe termen scurt, nu e trendul general”, mai spune Ion Anghel pentru ECONOMICA.NET. 

Cătălina Stănescu caută un apartament încă din luna februarie. A vizionat apartamente pentru care proprietarii cereau până în 65.000 de euro. Şi chiar şi apartamentele vizionate în urmă cu două luni veau preţuri diferite, de la agenţie, la agenţie, de câteva mii de euro.

„Încă mai caut un apartament cu trei camere, vechi, dar pentru zona spre care m-am orientat nu mai găsesc decât apartamente mai mari, cu preţuri de peste 70.000 de euro. Am văzut un apartament care s-a vândut după o săptămână”, povesteşte tânăra.

Pot scădea preţurile cu 10%? Cu 20%?

„Nu-mi permit să fac un prognostic la acest moment pentru că sunt mulţi factori pe care nu îi am în vedere. Depinde de tipul de proprietăţi, depinde de cât de lichide sunt. Efect în piaţă se va vedea la un anumit moment. După părerea mea, este hazard să vii să spui astăzi că vor scădea cu 5, 10, 20% , până când nu vom vedea lucrurile cum se aşează”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Adrian Vascu, membru în consiliul director al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR).

Acum, piaţa este într-o expectativă şi proprietarii, băncile, avocaţii, aşteaptă primii debitori care-şi vor da locuinţa în plată. Şi odată cu aceasta, vor urmări şi care sunt paşii de aplicare a procedurii.

„ Din câte cunosc, inclusiv băncile, inclusiv auditorii analizează care este posibilul efect şi modalitatea de abordare a situaţiei concrete, după ce lucrurile vor intra într-un făgaş practic”, a mai declarat penru ECONOMICA.NET, Adrian Vascu.

Cât lasă dezvoltatorii din prețuri

Cât despre apartamentele noi, unii dezvoltatori ar putea lua în calcul reducerea marjei de profit. „E posibil ca unii dezvoltatori să-și ajusteze marja de profit, însă o fluctuație de 5-7% se înscrie în marja de negociere. O scădere a prețurilor de 10-15% nu ar ajuta să acopere diferența pe care cumpărătorii o au de acoperit pentru un avans majorat de bănci la 35%”, a declarat pentru ECONOMICA.NET, Gabriel Voicu, directorul diviziei de locuințe noi din cadrul Coldwell Banker.

În schimb, e posibil ca unele bănci mai mici, în dorința de a-și forma un portofoliu pe retail, să mențină avansul la 15%, iar cele care operează creșteri, să nu meargă spre procentul de 35%. ING Bank este cea de-a zecea bancă ce intră pe lista instituțiilor financiare care au majorat avansul, dar la 25%.

Suplimentarea fondurilor la Prima Casă, cu 500 de milioane de lei, va mai tempera puțin piața care acum este în expectativă.

„E un blocaj psihic, dar suplimentarea fondurilor la Prima Casă a venit ca o perioadă de respiro. Clienții care se orientează spre achiziția de apartamente noi își permit rate de 400 de euro pe lună, iar dacă nu vor vrea credit de la bancă, au la dispoziție alte alternative, precum rata la dezvoltator sau finanțarea avansului printr-un credit de nevoie personale”, mai spune Voicu.

Introducerea programului Prima Casă în iunie 2009, atunci când băncile au restricționat accesul la creditare, pare că a oprit scăderea abruptă a prețurilor la apartamente, potrivit imobiliare.ro. Cumpărătorii nu-și mai permiteau locuințe de 100.000 de euro, iar suma de 60.000 de euro devenea un etalon.

CITEȘTE ȘI Cum a schimbat Prima Casă piaţa imobiliară: jumătate din cerere a fost pentru proprietăţi de până la 60.000 de euro, în 2016