Ce se întâmplă cu salariile bugetarilor – declaraţiile complete ale ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu
Redăm discursul Olguţei Vasilescu, de azi, 6 februarie, privind evoluţia pensiilor şi salariilor bugetarilor din România:
Ca urmare a mai multor discuții din spațiul public, din ultimele zile, cum că aș fi anunțat date eronate și că nu au fost creșteri de 20% la pensii, aș vrea să vă ofer date oficiale despre măsurile luate de guvernele PSD-ALDE în 2017, comparativ cu 2016 și ce se întâmplă în 2018, referitor la pensii și salarii.
În ceea ce privește majorările de pensii, situația stă în felul următor: dacă în 2016 pensia minimă era de 400 de lei, ea a crescut în martie 2017 cu 30%, adică la 520 de lei, și este adoptată OUG de majorare, începând cu data de 1 iulie 2018 până la cuantumul de 640 de lei, adică o creștere de 60% într-un an și jumătate, pentru un număr de peste un milion de beneficiari.
Punctul de pensie a crescut de la 871,7 lei în 2016, la 917,5 lei în ianuarie 2017 și la 1.000 lei din iulie 2017, urmând să ajungă în iulie 2018 la 1.100 lei. Dar să nu uităm alte trei măsuri importante care au adus, de asemenea, mai mulți bani în buzunarele a milioane de pensionari și care se adaugă la creșterea de 15% din anul 2017, provenită din majorarea punctului de pensie.
Astfel, în februarie 2017 a fost eliminată obligația plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent de 5,5% din pensie, și tot din luna februarie 2017 s-a eliminat impozitul pe venit la pensiile sub 2.000 de lei, de la 16% la 0%, măsuri care au crescut cuantumul pensiilor.
Tot ca o măsură menită să vină în sprijinul pensionarilor a fost cea adoptată prin OUG ca, începând cu data de 1 iulie, toți pensionarii care au o pensie sub 900 lei, indiferent dacă mai au și alte surse de venit, să primească medicamente compensate în procent de 90%.
În anul 2018, din ianuarie, avem o reducere a impozitului pe venitul din pensiile mai mari de 2.000 de lei, de la 16 la 10%.
În plus, în iulie crește punctul de pensie la 1.100 lei, măsură deja adoptată prin OUG.
Opoziția, care face calcule ca pe vremea când îi dădea cu minus 25%, a cerut imperativ respectarea legii pensiilor în varianta PDL.
Ce ar fi însemnat asta? Ca la 1 ianuarie 2017 punctul de pensie să fie 917,5 lei, iar de la 1 ianuarie 2018 să fie 970,7 lei, pentru că acesta este calculul corect, dacă ne raportam doar la actualizarea cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Deci ar fi anulat creșterea punctului de pensie de la 1 iulie 2017 care a ajuns la 1.000 lei.
SALARIZARE
În ceea ce privește discuțiile apărute în spațiul public privind salarizarea personalului bugetar, aș vrea să fac niște precizări menite să înlăture confuzia care se face între legea salarizării și modificările de la Codul Fiscal privind transferul de contribuții de la angajator la angajat sau plata contribuțiilor la nivelul salariului minim pe economie pentru angajații în regim part-time. Legea salarizării a fost adoptată în luna iunie 2017.
Raportul între cel mai mic și cel mai mare salariu a fost stabilit între 1- adică salariul minim pe economie și 12 – reprezentând salariul președintelui. Anterior, în vechea lege, raportul prevăzut era de 1 la 15, dar în realitate ajunsese și de 1 la 18.
Întrucât acest raport este determinat de salariul minim pe economie și de fluctuațiile sale, la momentul apariției legii, salariile tuturor înalților demnitari, inclusiv cel al președintelui României, care erau stabilite printr-o OUG promovată în 2015, au scăzut cu sume cuprinse între 20 și 40%. Exemplu: la 1 iulie 2017, salariul președintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.108 net, la 17.400 brut și 12.204 net. Menționez că salariul minim este cel care determină stabilirea cuantumului salariului președintelui și deci, ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 la 1.900, dar și a scăderii impozitului pe salariu de la 16 la 10%, ceea ce este valabil pentru toți salariații, de la 1 ianuarie a avut o creștere, dar salariul său net actual este, în continuare, mai mic decât anterior aplicării legii salarizării (13.338 net).
De ce discut despre salariul președintelui? Pentru că el determină maximum în sistemul bugetar și niciun alt salariat nu îl mai poate depăși.
În momentul apariției legii, mai mulți bugetari aveau salarii peste președintele României, în special cei cu funcții de conducere cărora li s-au ajustat salariile. Menționez că s-a știut de faptul că la aproximativ 3% dintre bugetari vor scădea salariile încă din luna mai. Eu, cel puțin, am anunțat acest lucru în mai multe interviuri, dar și în cadrul comisiilor parlamentare unde s-a dezbătut legea salarizării.
Sigur că nu am pornit de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1 la 12, care este un raport corect și în trend cu legile altor țări din Uniunea Europeană, au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depășeau salariul președintelui, cât și în cazul unor categorii de funcționari care erau duble față de ceea ce permitea grila stabilită pentru anul 2022. Culmea este că aceiași care criticau salariile mari de la stat și le prezentau ca și exemple de risipă bugetară sau care solicitau un raport de măcar 1 la 13 sunt aceiași care, acum, consideră că nu este oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta este scăpat de sub orice control.
Legea a avut ca scop, în primul rând, echilibrarea sistemului de salarizare. În cazul în care am fi aplicat oricare dintre cele 9 legi lucrate anterior acesteia, nu am fi reușit să rezolvăm problema, deoarece prevedeau creșteri uniforme la întreg sistemul. Adică, un bugetar cu 2.000 lei salariu primea o creștere de 15 %, respectiv 300 lei, iar un bugetar cu 20.000 lei primea o creștere tot de 15%, adică de 3.000 lei. În acest fel, s-ar fi adâncit și mai mult dezechilibrele și nu am fi putut să stabilim criterii corecte.
Un alt principiu a fost acela că la muncă egală, trebuie să fie salarii egale. În sistem, însă, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4.477 lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12.000 lei, mult peste un secretar de stat.
Un director la Ministerul Agriculturii avea 12.498 lei, de la Ministerul Economiei 3.560 lei, iar de la Ministerul de Externe 18.280 lei.
Pe parcursul mai multor ani, s-au asimilat prin diferite acte normative care nu au ținut cont de echilibrul sistemului, fie ocupații gen IT-it cu magistrat, fie funcționar public cu ambasador, reprezentând salarii nejustificat de mari în raport cu funcții similare din sistemul public.
Din cauza acestor dezechilibre atât de mari, abia în anul 2022 se va echilibra sistemul, în sensul ca aceeași funcție și gradație să fie plătite la același nivel, indiferent de instituția publică. Să nu uităm însă, că bugetarii cu salarii de lux sunt oricum avantajați față de ceilalți, în sensul că, cei care au creșteri prevăzute etapizat, abia în anul 2022 îi vor ajunge din urmă pe aceștia care se opresc, de luna aceasta, direct la grila din 2022.
Aș vrea să fac precizări pe care le-am făcut de foarte multe ori în ultima perioadă.
În anul 2018, toți bugetarii au o creștere de 25% pe brut, de la 1 ianuarie, cu două excepții:
Cei care coboară direct în grila din 2022, adică cei cărora le-au fost ajustate salariile;
Cei care au o creștere mai mare de 25%, adică 28,5%, cum ar fi IT-iștii, cercetătorii, persoanele cu handicap și lucrătorii sezonieri.
În același timp, personalul didactic auxiliar va mai avea de la 1 martie o creștere de 20%, iar medicii și asistentele urcă direct pe grila din 2022.
Din anul 2019, bugetarii vor avea creșteri diferite, astfel încât cei cu salarii mai mici vor avea o creștere mai mare, iar cei cu salarii mari vor stagna sau vor avea creșteri mai puțin semnificative.
De exemplu, în lege sunt prevăzute, la fiecare familie ocupațională, grile de salarizare cum ar fi suma de 6.000 lei pentru un consilier. Un bugetar care acum are peste 6.000 de lei, de la 1 ianuarie 2018 este coborât în grilă direct la 6.000 lei. Are 7.000 acum, va avea 6.000. Un alt consilier, de același rang, care are 2.000 și trebuie să ajungă la 6.000, crește anual, din 2019, cu ¼ din diferență, adică 1.000 de lei anual, în fiecare din cei 4 ani, până în 2022. Alt consilier, tot de același rang dar care este salariat într-o altă instituție bugetară, care are salariul de 5.000 lei și trebuie să ajungă tot la 6.000, va crește tot cu ¼ din diferență anual, adică 250 de lei. Am luat un exemplu generic, evident, de edificare. Toți bugetarii interesați pot studia legea ca să afle cu exactitate la ce nivel vor ajunge în 2022. Noi considerăm că abia atunci sistemul va fi perfect echilibrat și, începând din ianuarie 2023, salariile vor crește anual raportat la salariul minim pe economie, deci toți având aceeași creștere.
Atenție! Pentru funcțiile de execuție, în grilă, sumele nu au incluse sporuri și vechimea. Aceste elemente se adaugă.
În ceea ce privește sporurile, am constatat că în multe cazuri depășeau ca și cuantum salariile de bază. S-a luat decizia plafonării cuantumului sporurilor per total ordonator de credite la 30%, așa cum era și în Legea 284/2010. Este o practică europeană și s-a ținut cont de ea și în 2010, și în 2017.
Sigur, asta nu înseamnă că un angajat în spital, la boli infecțioase trebuie să aibă sporuri de 30%. Poate avea și 80%, dar obligația încadrării în limita de 30% rămâne la ordonatorul principal de credite.
Impactul legii, fără transferul contribuțiilor, este de 42 miliarde lei, pe 4 ani, iar cu transfer este de 62 miliarde. Deci PSD a respectat promisiunea electorală.
Mai mult, o serie de critici spun că ceea ce am dat cu o mână, adică o creștere de 25% din 2018, am luat înapoi cu alta.
Menționez că majorările salariale au început încă din anul 2017, luna ianuarie, prin mai multe acte normative care au generat în plus la buget cheltuieli salariale de la 58 miliarde lei în 2016, la 71 miliarde lei în 2017 și ajung în 2018 la 81 de miliarde. Asta înseamnă că în 2017 s-au făcut majorări salariale per total bugetari de 22%, sigur, în unele cazuri mai mici, în altele și de 50%, tocmai pentru a se echilibra sistemul.
Asta înseamnă 22% brut în 2017 fără transfer și 25% brut în 2018 sau, dacă vreți pe net, de 4%.
Unde s-au făcut majorările salariale în cursul anului 2017?
începând cu 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, aferente lunii decembrie 2016, s-au majorat în medie cu 15%, (Legea nr. 250/2016)
începând cu 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului nedidactic din cadrul inspectoratelor şcolare s-au majorat cu 15% (Legea nr.250/2016 și OUG nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative)
începând cu data de 1 februarie 2017, personalul din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, a beneficiat de majorarea cu 20% a cuantumului brut al salariilor de bază și a cuantumului sporurilor (OUG nr.2/2017)
începând cu data de 1 februarie 2017, personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, care ocupă funcţiile prevăzute în anexa nr. IV Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Cultură” la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, capitolul I, litera b), a beneficiat de majorarea cu 50% a cuantumului brut al salariilor de bază și al sporurilor (OUG nr.2/2017)
Începând cu luna aprilie 2017, includerea, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, în soldele de funcţie/salariile de funcţie, a diferenţei de 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit/salariului de merit în plată la nivelul anului 2009;
Începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sporurile, indemnizaţiile şi alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate – acordate proporţional cu timpul efectiv lucrat, pe baza pontajelor şi care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază, precum şi drepturile salariale acordate pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc şi pericol deosebit – se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (Legea nr. 115/2017), ceea ce a dus la majorări salariale.
în intervalul 1 aprilie 2017 – 30 iunie 2017 personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu, au beneficiat, până la sfârșitul anului 2017, de o majorare de 40% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie, acordată în conformitate cu prevederile legale în vigoare (Legea nr.115/2017). Este sporul despre care sindicatele din poliție spun acum că s-a eliminat, dar acesta nu făcea parte din lege și detalii vă va oferi doamna ministru Carmen Dan într-o conferință de presă, planificată în zilele următoare.
începând cu luna iunie 2017, prin Legea nr.137/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017 s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază aflate în plată pentru:
personalul din cadrul oficiilor teritoriale pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie;
personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului, Gărzii Naţionale de Mediu şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”;
personalul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al comisariatelor regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorilor.
De la data intrării în vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 30% cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017, din:
– bibliotecile naţionale sau de importanţă naţională, stabilite potrivit legii, precum şi din cadrul Bibliotecii Academiei Române;
– muzeele de importanţă naţională, stabilite potrivit legii.
De la data intrării în vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 20% cuantumul brut al salariilor de bază pentru următoarele categorii de personal:
– personalul din instituţiile şi autorităţile subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, inclusiv oficiile de studii pedologice şi agrochimice, cu excepţia Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi a direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti, unde salariile erau deja consistente;
– personalul din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi din unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea acesteia;
– personalul din unităţile care funcţionează în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului;
personalul medical din cabinetele medicale din structurile teritoriale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice;
– personalul din cadrul instituţiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, precum şi personalul din direcţiile judeţene de cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017;
– personalul de specialitate din cadrul secretariatului tehnic din structura Consiliului Economic şi Social.
de la data intrării în vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale următoarelor categorii de personal:
personalul din cadrul bibliotecilor centrale universitare;
Cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016;
personalul din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989.
De la data intrării în vigoare a Legii nr.152/2017 (30 iunie 2017) cuantumul brut al salariilor de bază pentru personalul din cadrul Autorităţii pentru Reformă Feroviară s-a stabilit la nivelul aflat în plată pentru personalul din cadrul Ministerului Transporturilor.
Începând cu data de 1 octombrie 2017, s-a majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor de funcţie ale poliţiştilor din Ministerul Afacerilor Interne şi unităţile/instituţiile/structurile aflate în subordinea sa, cu excepţia celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 (OUG nr.56/2017)
Începând cu data de 1 octombrie 2017 s-a majorat cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, precum şi a celui care a beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 (OUG nr.56/2017).
Majorările acordate personalului din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit Legii nr.152/2017 și OUG nr.56/2017 s-au aplicat la salariul de bază/solda de bază/salariul de funcţie cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi se adaugă la acesta/aceasta.
Începand cu 1 octombrie 2017 s-au majorat cu 10% cuantumul brut al salariilor pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare (OUG nr. 62/2017).
Începând cu data de 1 iulie a.c., salarizarea personalului din sectorul bugetar se face în baza Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
începând cu 1 iulie 2017, potrivit prevederilor Legii-cadru nr.153/2017, salariile de bază ale personalului din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale şi din serviciile publice din subordinea acestora, s-au stabilit prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, conform Nomenclatoarelor prevăzute în anexele la lege
începând cu 1 iulie 2017, indemnizaţiile lunare ale personalului care ocupă funcţii de demnitate publică s-au stabilit prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuți de lege cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Prin Legea nr. 274/2017, începând cu drepturile salariale aferente lunii decembrie 2017, s-au acordat următoarele majorări ale cuantumul brut al salariilor de bază:
cu 30% pentru personalul din cadrul:
a) Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;
b) cluburilor sportive universitare;
c) Institutului Cultural Român;
d) Secretariatului de Stat pentru Culte;
e) instituţiilor publice de spectacole sau concerte aflate în subordinea consiliilor locale sau judeţene, care nu a beneficiat de majorări salariale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2017;
– cu 15% pentru personalul din aparatul propriu al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale şi din instituţiile aflate în subordinea şi sub autoritatea acestuia, precum şi ale personalului din serviciile publice deconcentrate ale instituţiilor din subordinea şi sub autoritatea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale;
Prin Legea nr. 274/2017, de la data intrării în vigoare a acesteia, s-au majorat cu 35% cuantumul brut al salariilor de bază ale personalului care îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, aprobată prin Legea nr. 89/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
Așa cum puteți observa, anul trecut, au fost efectuate mai multe majorări salariale, prin ordonanțe de urgență și legi, ceea ce a dus la o creștere a bugetului de cheltuieli salariale cu aproximativ 13 miliarde lei, deci retorica din ultimele luni că au crescut doar salariile demnitarilor, nu are nicio bază reală.
Sigur că adevăratele creșteri sunt din 2019, mai ales pentru cei cu salarii mici, în unele cazuri ajungându-se la dublarea salariilor față de 2016.
Acum, aș dori să răspund, punctual, la toate întrebările ridicate în spațiul public, în ultimele zile:
1. În sectorul bugetar sunt mai mulți angajați în regim part-time. Legea salarizării nu afectează sub nicio formă drepturile salariale ale acestora. Dar în OUG nr. 79/2017 s-a stabilit că angajații plătesc contribuții la nivelul salariului minim. Sunt exceptate în OUG o serie de categorii cum ar fi:
Elevii, studenții ucenicii până la 18 ani, persoane cu dizabilități, pensionari pentru limita de vârstă, mai puțin cei care au pensii speciale și dacă mai au o slujba de 8 ore sau cumulează din mai multe slujbe nivelul salariului minim și alte categorii de persoane cărora, prin lege, li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi.
Întrucât în sectorul bugetar sunt angajați part-time pe ocupații cum ar fi femei de serviciu, contabili, profesori etc., s-a luat decizia ca ministerele de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă vreunul dintre acești angajați poate fi încadrat la excepțiile din OUG 79/2017. De asemenea, în proxima ședință de Guvern, pentru cei care nu se încadrează în aceste condiții, va fi emisă o ordonanță de urgență. Putem considera acest capitol în curs de rezolvare.
Aș vrea să amintesc că prevederile OUG 79/2017 au dus la un transfer de la capitolul muncă part-time la normă întreagă pentru peste 185.000 de angajați, evitându-se astfel munca la gri.
Angajații part-time, în marea lor majoritate, după cum s-a observat în ultimele luni, lucrau 8 ore dar erau pontați 2 sau 4 ore, ceea ce le afecta cuantumul drepturilor la pensie.
2. În ceea ce privește grefierii, la momentul dezbaterii legii salarizării, au avut reprezentanți care au participat la dezbaterile parlamentare și au putut să își susțină punctul de vedere. Grila din Legea 153/2017 pentru grefieri s-a elaborat având la bază datele transmise de Ministerul Justiției, în data de 22 februarie 2017, în format electronic. În plus, trei reprezentați ai CSM au participat la elaborarea legii salarizării înainte de apariția ei, pe partea de salarizare a capitolului Justiție. Creșterile care se înregistrează pe legea salarizării pentru grefieri, până în anul 2022, față de salariile actuale transmise de MJ, sunt cuprinse între 23% și 99%. Întrucât salariile grefierilor, cu tot cu creșteri, nu depășeau grila stabilită în 2022, rezultă că nu ar trebui să înregistreze nicio pierdere.
Nici transferul contribuțiilor nu afectează salariile grefierilor deoarece sunt între bugetarii care au o majorare de 25%, de la 1 ianuarie a.c., adică acoperitoare pentru procentul de 22,5%.
O variantă posibilă pentru scădere este să se fi modificat cuantumul salariilor prin hotărâri judecătorești, după apariția legii. Menționăm că deocamdată Regulamentul de sporuri pentru Justiție nu este finalizat de către ministerul de resort, regulament care ar urma sa fie aplicat in situația în care salariile majorate cu 25% depășesc nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022. E valabil nu doar pentru grefieri, ci și pentru criminaliști și alți angajați ai instituțiilor din capitolul Justiție.
În ultimele 6 luni, niciun reprezentant al grefierilor nu s-a adresat MMJS. Abia ieri, ulterior invitației publice a MMJS la dialog, ne-au transmis și nouă comunicatul de presă remis dvs. Le adresăm, din nou, invitația la dialog, pentru miercuri, ora 9, pentru a constata dacă nu este vorba de o modalitate eronată de calcul.
De altfel, în ultimele luni, am constatat mai multe greșeli de aplicare a legii. Caz concret în Asistența socială, unde sindicatele invocau pierderea unui spor. Le-am demonstrat ca nu s-a pierdut niciun spor în 2018 și aplicau greșit legea. Este motivul pentru care, luna trecută, am postat pe site-ul MMJS, un ghid agreat și de Curtea de Conturi, în care explicăm cum se aplică legea în cazurile pentru care am primit mai multe sesizări. E posibil să fie și cazul grefierilor. Ieri, specialiștii MMJS au făcut o simulare pe fluturașul din decembrie al unui grefier și nu se înregistrează nicio scădere.
3. În ceea ce privește salariile personalului auxiliar din spitalele de psihiatrie, TBC și boli infecțioase nu se înregistrează niciun fel de scăderi deoarece prin OUG 91/2017 s-a prorogat termenul de încadrare în limita de sporuri de 30%, până în luna martie, data până la care Ministerul Sănătății trebuie să elaboreze regulamentul de sporuri;
4. Referitor la teama angajaților din biblioteci, muzee și alte instituții subordonate Ministerului Culturii, menționez că în conformitate cu legea salarizării nu există motive de scădere a salariilor.
5. Vis-a-vis de situația de la Ministerul de Externe, unde există mai mulți funcționari din cadrul aparatului central cărora le scad salariile, menționăm că acest lucru se produce deoarece sunt salarizați la nivel de funcție de conducere din minister, și nu la nivelul gradului diplomatic pe care îl au. Aceștia pot opta fie pentru funcția diplomatică, fie pentru calitatea de funcționar public, cu funcție de conducere, al cărei nivel de salarizare este același pentru toate ministerele.
6. La subordonatele din cadrul Ministerului Tineretului este exclus să scadă vreun salariu, ei având printre cele mai mici salarii, motiv pentru care au primit majorări salariale și anul trecut.
7. Scad salariile polițiștilor?
Este o generalizare incorectă.
În aplicarea legii salarizării bugetarilor nu există scăderi de salarii pentru polițiști.
La polițiști este un alt efect – a încetat aplicarea unui spor care a fost foarte clar definit ca fiind aplicabil pentru numai 6 luni. Iar toți cei din sindicate, care se plâng, știau de faptul că sporul respectiv era doar pentru anul 2017.
De altfel, acest spor nu a fost introdus prin legea salarizării, ci distinct printr-un amendament în Parlament. Și mi-amintesc că sindicatele au fost atunci în Parlament și știu foarte bine discuțiile de atunci.
De acest spor au beneficiat până în decembrie 2017 aproximativ 8.000 de polițiști din cei 127.000 de angajați ai MAI.
Pentru că acest spor nu a fost unul permanent nu putem spune acum că s-a tăiat. El și-a încetat aplicabilitatea de drept în decembrie 2017.
Așadar, revenind la legea salarizării, singurul efect pentru zona MAI este pentru anumiți manageri publici și aici e vorba de o sumă de aproximativ 600 de lei și pentru o singură funcție de conducere, deci o sumă din vârful piramidei salarizării în MAI, unde e vorba de o diferență de 160 de lei.
Trebuie menționat că la managerii publici există scăderi la toate instituțiile publice.
8. În legătură cu angajații din IT. Situația celor de la stat a fost rezolvată prin acordarea majorării de 28,5% pentru acoperirea transferului contribuțiilor, iar cei din mediul privat vor beneficia de prevederile unei OUG aflată în lucru la Ministerul de Finanțe.
9. În ceea ce privește mediul privat, menționăm că MMJS a emis mai multe acte normative care să vină în sprijinul angajaților și pentru a se evita situația ca patronii să profite de modificare Codului Fiscal pentru a diminua salariile nete. În primul rând, s-a dat posibilitatea angajatorilor să facă modificări la contractele de muncă, până la data de 31 martie 2018. Până în acest moment, aproape jumătate din contracte au fost modificate în Revisal și mai sunt 2 luni până la expirarea termenului, astfel încât presupunerea că, pentru restul de 50% vor scădea salariile, este fără fundament. În al doilea rând, prin OUG 82/2017 s-a trasat angajatorilor ca și obligație să înceapă negocierea contractelor individuale, astfel încât angajații să fie siguri că se operează transferul contribuțiilor, aceștia din urmă putând să opteze, acolo unde nu există sindicat, pentru reprezentarea la orice federație de ramură, în cadrul negocierilor.
Menționăm că angajatorii nu trebuie să suporte cheltuieli în plus, dacă fac acest transfer, față de cât plăteau anul trecut prin cheltuiala totală a angajatorului, deci nu au niciun motiv să umble la salariul net angajatului, altul decât a vrea să obțină un profit mai mare. Mai mult, ca să fim siguri că nu vor exista derapaje, Guvernul a semnat un protocol de colaborare cu CNSLR Frăția, cea mai mare confederație sindicală prin care s-a stabilit că, la nivelul fiecărui județ, se constituie echipe mixte, formate din reprezentați ai structurilor teritoriale ale Guvernului, cum ar fi inspectorate teritoriale de muncă (ITM) și ai sindicatelor care au rolul să anunțe, în timp util, care sunt firmele care profită de modificările Codului Fiscal în defavoarea angajatului, astfel încât ITM-urile să efectueze controale. În plus, Inspecția Muncii derulează o campanie de informare pentru angajați și angajatori.
Trebuie, însă, să fim realiști și să amintim că, dacă patronul dorește scăderea cheltuielilor cu salarizarea o putea face și anul trecut și o poate face și acum, pentru că nu avem o economie centralizată, iar puterea de intervenție a statului se limitează doar la salariul minim pe economie.
Ca o concluzie, strict din cauza transferului contribuțiilor, salariile nu pot scădea.
În momentul în care s-a lucrat la Codul Fiscal, au fost luate în calcul mai multe variante de lucru, una dintre ele se referea la o scădere a contribuțiilor de la 39,25 la 35%, măsură regândită ca urmare a negocierii cu sindicatele, care au solicitat ca și angajatorul să rămână cu o contribuție reprezentând fondul de garantare a creanțelor salariale, concediile medicale și pentru accidentele de muncă, aceasta fiind una dintre cauzele care a dus la faptul că netul angajaților din mediul privat nu crește atât cât estimaserăm noi.
Semnalăm că acolo unde statul are puterea de a interveni la salariul minim, fără nicio opreliște, a făcut-o, astfel încât netul angajatului pe salariul minim a crescut cu 9,1%, iar brutul cu 31%.