Ce se întâmplă dacă iese Grecia din zona euro

Plecarea Greciei ar împinge Europa în „ape neexplorate” din punct de vedere juridic, iar mărimea potenţialelor pierderi ale celorlalte ţări din zona euro şi ale băncilor serveşte cu siguranţă drept un stimulent puternic pentru eforturile de menţinere a statului elen la moneda unică.

Obligaţiile Greciei faţă de creditorii privaţi au scăzut puternic în urma restructurării parţiale a datoriei de stat, astfel că grosul datoriilor statului elen, circa 200 miliarde euro, sunt către BCE, Fondul Monetar Internaţional şi celelalte ţări din zona euro.

„În cazul unei ieşiri, Grecia va intra în default (incapacitate de plată – n.r.). Pierderea presupusă de default va fi probabil foarte mare, suficient de mare încât să epuizeze capitalul BCE. Instituţia ar putea avea nevoie de recapitalizare de la guverne, care nu se regăsesc chiar în cea mai bună situaţie pentru furnizarea de capital suplimentar”, comentează pentru Reuters Andrew Bosomworth, senior portfolio manager la Pimco, cel mai mare fond de obligaţiuni din lume.

Pierderile la care sunt expuse BCE şi guvernele din zona euro în scenariul plecării Greciei din blocul monetar nu se opresc însă aici.

Chiar şi după ieşirea statului elen din clubul euro, costurile imputate statelor vecine vor continua să se acumuleze, deoarece Europa va dori să evite o prăbuşire totală a economiei elene, pentru a preveni propagarea crizei pe continent.

„Ar fi necesară o intervenţie la scară largă a BCE pentru stabilizarea sistemului, împreună cu o intervenţie din partea Germaniei, Mecanismului European de Stabilitate, Fondului European de Stabilitate Financiară şi Fondului Monetar Internaţional, care va costa probabil sute de miliarde de euro”, anticipează Georgios Tsapouris, analist la instituţia britanică de private banking Coutts.

BCE are un capital vărsat de 6,4 miliarde euro şi este, practic, un joint venture între cele 17 bănci centrale din zona euro. În total, capitalul şi rezervele Eurosistemului băncilor centrale din zona euro totalizează 86 miliarde euro.

Băncile centrale vor fi nevoite să distribuie între ele pierderile provocate de ieşirea Greciei din zona euro în conformitate cu formula de capital a BCE, care stabileşte contribuţiile fiecărui stat la finanţarea instituţiei în baza mărimii economiei şi populaţiei. Germania ar prelua cea mai mare povară, reprezentând 27% din totalul pierderilor.
Pe locul al doilea ar fi Franţa. Statul francez ar fi expus la pierderi de 66,4 miliarde euro, iar băncile ar rămâne cu 20 miliarde euro în credite nerecuperabile, potrivit unui studiu prezentat recent de Şcoala de Management IESEG din Lille.

Statele cu economii mai mici, unde băncile centrale sunt mai puţin puternice decât Bundesbank, vor fi afectate mult mai sever decât marile economii, în termeni relativi.

„BCE şi unele bănci naţionale care au resurse foarte mici faţă de felia care le-ar reveni din pierderea distribuită în Eurosistem ar putea suferi eliminarea totală a capitalului şi rezervelor pe care le deţin”, crede Bosomworth de la Pimco.

În pofida pierderilor uriaşe care se anunţă, unii factori de putere din UE se întreabă dacă mai are sens să lase circul să continue.

Grecia a convocat pentru 17 iunie o nouă rundă de alegeri generale, după ce scrutinul din 6 mai nu a dat o coaliţie de guvernare. Sondajele plasează în frunte un partid de extremă stânga care se opune vehement măsurilor de austeritate convenite în acordul cu UE şi FMI.

„Va fi durere, cu siguranţă. Va fi însă o situaţie letală? Avem două variante urâte, însă una este mai rea decât cealaltă”, a declarat o sursă din diplomaţia europeană.

BCE şi băncile naţionale sunt expuse pe Grecia pe trei canale principale: prin obligaţiunile de stat greceşti deţinute de BCE, prin garanţiile colaterale elene pentru finanţare de la BCE şi prin obligaţiile financiare ale Greciei faţă de tranzacţiile din sistemul de plăţi TARGET2 al zonei euro.

BCE a cumpărat obligaţiuni greceşti de circa 38 miliarde euro, care au o valoare nominală de 50 miliarde euro.
Săptămânalul german Der Spiegel a construit recent un scenariu în care Fondul European de Stabilitate Financiară ar fi utilizat pentru a continua plata obligaţiilor Greciei faţă de BCE, în cazul intrării statului în default după ieşirea din zona euro. O astfel de măsură ar eroda însă resursele fondului, plasa de siguranţă a statelor cu probleme din zona euro, care vor avea nevoie de sprijin şi protecţie faţă de consecinţele ieşirii Greciei.

O variantă alternativă plasează băncile naţionale în poziţia disperată de a solicita guvernelor din zona euro să recapitalizeze BCE. Situaţia ar submina însă independenţa instituţiei.

BCE este expusă pe Grecia şi prin operaţiunile de finanţare cu băncile greceşti, însă fondurile sunt distribuite prin băncile naţionale şi se adaugă în situaţiile financiare ale acestora.

Astfel, potrivit datelor Băncii Greciei, instituţia are o expunere pe termen mediu şi lung de 73 miliarde euro pe sistemul bancar elen şi active de 143 miliarde euro eligibile drept colateral pentru operaţiuni monetare în zona euro.

Economistul Christian Schulz de la Berenberg Bank consideră că, în cazul ieşirii Greciei din zona euro, aceste împrumuturi şi cea mai mare parte din colateral ar fi convertite în noua monedă adoptată de Grecia, cel mai probabil devalorizate semnificativ.

„BCE şi Eurosistemul nu vor mai fi expuse la riscul presupus de aceste instrumente”, crede Schulz.
Însă orice fonduri absorbite de băncile greceşti prin operaţiunile de finanţare ale BCE care au ieşit ulterior din Grecia ar reprezenta o altă problemă, deoarece ar fi adăugate la datoriile Băncii Greciei în cadrul sistemului de plăţi TARGET2.

Banca Greciei şi centralele de la „periferia” zonei euro au acumulat obligaţii financiare mari în cadrul sistemului TARGET2, deoarece debitul net de plăţi către celelalte ţări din blocul monetar a fost accentuat de criza datoriilor de stat.

Raportul financiar al Băncii Greciei arată că avea, la finele lunii ianuarie, obligaţii de 107 miliarde euro în TARGET2, sumă care s-a menţinut probabil în apropiere de acest nivel şi acre reprezintă o mare problemă pentru celelalte ţări din zona euro dacă statul elen le va părăsi.

BCE ar putea monetiza orice pierdere netă în TARGET2, în cazul ieşirii Greciei din zona euro, prin imprimarea de bani, măsură însoţită însă de un impact inflaţionist greu de acceptat pentru Germania, cea mai puternică forţă politică şi economică din bloc.

Pe lângă implicaţiile contabile din sistemul băncilor centrale din zona euro, ieşirea Greciei ar avea un impact sistemic greu de gestionat, probabil cu retrageri masive de bani din conturile bancare în întreaga regiune.

„Dacă vor vedea că economiile în euro ale grecilor au fost convertite peste noapte în drahme, cu o devalorizare de 50-70%, cea mai facilă strategie de hedging va fi să-şi transfere banii la Luxemburg, să le schimbe în lire sterline sau în franci elveţieni”, crede Andrew Bosomworth de la Pimco.