Acordul de Asociere permite apropierea celor trei ţări de Uniunea Europeană, fără a le oferi perspectiva aderării.
Calificat drept ‘inovator şi ambiţios’ de către Comisia Europeană, care l-a negociat din 2007, Acordul de Asociere creează cadrul unei colaborări sporite în numeroase sectoare: energie, justiţie, politica externă, vize, cultură. Ţările semnatare trebuie să se angajeze să respecte statul de drept şi să lupte împotriva corupţiei.
Scopul unei astfel de înţelegeri este şi crearea unei zone de liber-schimb, prin introducerea de norme comune.
Cele trei state vor obţine un acces privilegiat pe piaţa internă a UE, ‘cea mai mare piaţă unică din lume’, cu 500 de milioane de consumatori. Exporturile ucrainene ar putea creşte astfel cu un miliard de euro de an, în special în sectoarele textil, alimentar şi al oţelului, ceea ce ar impulsiona creşterea economiei cu 1%, conform unui studiu al UE.
În contrapartidă, Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor trebui să adopte reforme profunde care s-ar putea dovedi dificile din puncte de vedere social şi politic.
Pentru UE, beneficiile comerciale sunt aşteptate pe un termen mult mai lung, însă sprijinul se anunţă scump pentru următorii ani. Bruxellesul a promis un vast program de ajutor de 11 miliarde de euro numai pentru Ucraina.
Pe termen lung, UE ‘va trebuie să depună un efort susţinut pentru a-şi ajuta ţările să aplice reforme dureroase, în special în sectorul energetic, pentru ca ele să fie mai puţin vulnerabile la presiunile Rusiei’, atrage atenţia Judy Dempsey, din partea Institutului Carnegie Europe.
În ceea ce priveşte riscul ca semnarea acestor acorduri să tensioneze şi mai mult relaţiile cu Rusia, France Presse notează că prudenţa este cea care domină la Bruxelles, unde experţii nu au anticipat deloc că această înţelegere, ce trebuia iniţial semnată la sfârşitul lui 2013, va declanşa această criză gravă din Ucraina.
Şase luni mai târziu, Rusia pare să fi conştientizat că nu le poate împiedica pe cele trei ţări să semneze acordul, chiar dacă a încercat să facă presiune interzicând importurile de vin moldovenesc sau de ciocolată ucraineană.
Pe plan economic, Rusia a atenţionat că va lua ‘măsuri de protecţie’ dacă se va dovedi că acordul îi va afecta economia. Ea se teme în special de un aflux de produse fabricate în UE prin intermediul teritoriului ucrainean.
În pofida rezervelor sale, Moscova a acceptat să înceapă discuţii cu Bruxellesul şi Kievul, de la 11 iulie, privind condiţiile de aplicare ale acordului de asociere. Până în prezent, UE ‘nu a putut face dovada avantajelor’ pe care le-ar putea avea Rusia, a subliniat Ministerul rus de Externe.
Comerţul celor trei ţări cu Rusia va rămâne liber, potrivit experţilor UE, care au denunţat neadevărurile Rusiei pe acest subiect.
Totuşi, în urma semnării Acordului de Asociere, cele trei ţări nu se vor putea alătura proiectului Uniunii economice Euroasiatice, pe care Moscova încearcă să o creeze cu vecinii săi. ‘Există o incompatibilitate între cele două’, a afirmat un responsabil al UE. În special pentru că cele două ţări care s-au alăturat până acum proiectului, Belarus şi Kazahstan, nu sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).
Acordul de Asociere nu se aplică unor teritorii aflate în dispută, cum ar fi Crimeea. UE a interzis oficial importurile de bunuri din Crimeea, a cărei anexare de către Rusia nu o recunoaşte. Numai produsele din Crimeea autorizate de autorităţile de la Kiev vor fi acceptate şi în UE.
Companiile din Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, şi cele din Osetia de Sud şi Abhazia, teritorii georgiene a căror independenţă a fost recunoscută de Rusia, nu vor beneficia de avantajele comerciale legate de Acordul de Asociere.
Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat vineri acorduri de asociere la Uniunea Europeană, în marja Consiliului European de la Bruxelles.
Preşedintele Petro Poroşenko a semnat partea economică a acordului de asociere, în condiţiile în care partea politică a acestui acord a fost semnată la 21 martie 2014. Republica Moldova şi Georgia vor semna acordul complet, de asociere şi liber schimb.
Acordul de asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost parafat la sfârşitul ultimului summit din noiembrie al statelor participante la Programul Parteneriatului Estic de la Vilnius.
UE a devansat data semnării oficiale a acordului cu Republica Moldova şi Georgia, prevăzută iniţial pentru sfârşitul lui 2014, pe fondul crizei din Ucraina, generată de refuzul fostului preşedinte Viktor Ianukovici de a semna acest acord la summitul de la Vilnius, şi al eventualelor represalii din partea Rusiei.
Semnarea acordurilor a reprezentat un moment important atât pentru Uniunea Europeană, cât şi pentru ţările semnatare, aceste urmând să aprofundeze în mod semnificativ legăturile politice şi economice dintre părţi, cu o perspectivă pe termen lung de asociere politică şi integrare economică. Totodată, acordurile de asociere au scopul de a aprofunda relaţiile politice şi economice dintre UE şi ţări semnatari şi de a integra treptat aceste state în piaţa internă a UE – cea mai mare piaţă unică din lume.