Ce se întâmplă după suspendarea lui Băsescu

După suspendare, la data de 29 iulie se va organiza un referendum în care populaţia va fi întrebată dacă este de acord sau nu cu demiterea Preşedintelui.

În această perioadă, Preşedinte interimar devine preşedintele Senatului, loc ocupat în acest moment de Crin Antonescu. Dacă preşedintele Senatului nu poate, atunci Preşedinte interimar devine şeful Camerei Deputaţilor, funcţie ocupată de Valeriu Zgonea.

Guvernul a modificat prin ordonanţă de urgenţă Legea referendumului, stabilind că preşedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor participanţi. Asta înseamnă că prezenţa la vot nu va mai avea nicio relevanţă atât timp cât 50% + 1 din cei care au venit la vot au pus ştampila pe demisia Preşedintelui. Teoretic, dacă participă doar 10 oameni la referendum şi 6 votează pentru demitere, atunci Preşedintele este demis.

Guvernul a transmis şi faptul că, din punct de vedere organizatoric, „în vederea facilitării centralizării proceselor verbale privind rezultatele referendumului național”, ordonanța de urgență prevede înființarea a şase oficii electorale de sector ale municipiului București.

Ordonanța de urgență mai prevede ca dimensiunile buletinului de vot vor fi stabilite de către Biroul Electoral Central și, de asemenea, vizează modificarea proceselor verbale privind rezultatele referendumului astfel încât acestea să fie corelate cu dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea 35/2008, Legea administrației publice locale 215/2001 și Legea 93/2004, aplicabile organizării referendumului național.

Dacă la referendum se votează pentru demitere, atunci în termen de cel mult 3 luni se organizează alegeri prezidenţiale. În tot acest timp, ţara va avea un preşedinte interimar.

Ce poate face preşedintele interimar

Drepturile preşedintelui interimar sunt limitate, dar nu dramatic. Acesta nu poate adresa Parlamentului mesaje privind problemele politice ale ţării, nu poate dizolva Parlamentul – în cazul în care Guvernul actual ar cădea şi ar fi nevoie de formarea unui nou cabinet care nu ar obţine votul de încredere în două rânduri şi în termen de 60 de zile -, şi nu poate organiza un referendum în care să întrebe poporul ce părere are despre problemele de interes naţional.

În rest, Preşedintele interimar are aceleaşi drepturi şi responsabilităţi ca un Preşedinte ales prin vot: este şeful CSAT, reprezintă statul român, este comandantul forţelor armate etc.

De asemenea, acesta poate, de exemplu, să acorde titluri de onoare şi decoraţii, să acorde grade de general, mareşal sau amiral sau să acorde graţieri individuale (articolul 94).

Textele din Constituţie privind suspendarea, demiterea şi interimatul Preşedintelui

ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

ARTICOLUL 97
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

ARTICOLUL 98
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

ARTICOLUL 88
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

ARTICOLUL 89
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

ARTICOLUL 90
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.