CE se pregăteşte să reglementeze modul în care se va putea cumpăra teren în UE. În România se reiau discuţiile despre modificarea legii

Comisia Europeană ar putea legifera modul în care se va putea face tranzacţii cu terenuri arabile în statele UE, dar şi modul în care statele membre se pot poteja de tranzacţiile speculative cu astfel de terenuri. În acest sens, europarlamentarii din cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European au elaborat deja o propunere de rezoluţie cu idei pentru Comisie ce urmează a fi discutate şi ulterior votate în plenul Comisiei de specialitate din Parlamentul European. Discuţiile din plen şi votul vor avea loc la sfârştitul acestei luni, conform agendei Comisiei, şi au fost generate încă de anul trecut după publicarea unui studiu privind fenomenul de acaparare a terenurilor arabile din UE.

Cum vor europarlamentarii să se facă tranzacţiile cu terenuri 

Potrivit proiectului, europarlamentarii au gândit mai multe sisteme prin care ar putea descuraja crearea unor exploataţii foarte mari, începând de la acordarea unor facilităţi şi drepturi tinerilor fermieri sau a celor care se ocupă efectiv de agricultură, până la limitarea subvenţiilor europene acordate pe hectar şi creşterea ajutoarelor financiare comunitare pentru primele hectare ale unui agricultor. Mai mult, europarlamentarii cer Comisiei „să permită statelor membre să aplice prioritatea națională în cadrul accesului la terenuri prin vânzarea sau arendarea terenurilor arabile”. De asemenea, solicită statelor membre să își elaboreze politica privind piața funciară astfel încât să permită accesul la proprietate în condiții financiare corespunzătoare activității agricole şi  ca prețurile de cumpărare și arendare ale suprafețelor agricole să fie supuse unui proces de autorizare, care să se aplice și în cazul fuziunilor, divizărilor și al înființări de fundații. Totodată, europarlamentarii sunt de părere că ar trebui să existe controale mai stricte în ceea ce privește contractele de arendare și o obligație de notificare, cu posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către cumpărare.

 Mai concret, în ceea ce piveşte susţinerea tinerilor fermieri pentru a avea acces la terenuri, europarlamentarii recomandă statelor membre, printre altele:

– să acorde prioritate agricultorilor, tinerilor și micilor producătorilor locali la achiziționarea de terenuri agricole, 

– introducerea de către statele membre a unor stimulente pentru promovarea vânzării de terenuri arabile mai degrabă agricultorilor decât investitorilor (persoane fizice sau fonduri de investiții);

– oferirea de către statele membre a posibilităţii tinerilor agricultori calificați să preia sau să înființeze exploatații; Aceste politici de instalare ar trebui să cuprindă mecanisme pentru a asigura debușee acestor noi exploatații, precum și garanții privind prețul și volumul acestor debușee pentru o perioadă de timp care urmează a fi stabilită;

– să  adopte măsuri compensatorii din partea statului pentru a completa prețul de cumpărare al unui teren de către un agricultor, atunci când acesta nu poate cumpăra acest teren la același preț ca cel propus de un fond de investiții;

– să susțină toate acțiunile inovatoare de partajare a terenurilor favorabile instalării tinerilor agricultori, în special prin intermediul fondurilor de investiți solidare, care permit deponenților să își plaseze fondurile într-un mod util societății pentru a sprijini tinerii care nu dispun de resurse suficiente să achiziționeze terenuri și să demareze o activitate agricolă;

– să promoveze fermele familiale, dat fiind că acestea prezintă garanția că vor respecta mediul în cadrul producției agricole;

Citeşte şi 

Vânzarea pământului românesc către străini îngrijorează Europa. Acapararea terenurilor ajunge pe masa Comisiei

–recomandă, de asemenea, ca dreptul primului refuz la achiziționarea de terenuri să revină în continuare guvernelor; subliniază că este necesar să se respecte dreptul de preempțiune al beneficiarilor legali, cum ar fi coproprietarii, arendașii, proprietarii învecinați sau alte persoane implicate în activități agricole în zonele comune;

De asemenea, în ceea ce priveşte măsurile financiare propuse cu scopul de a descuraja marile exploataţii, europarlamentarii au enunţat, printre altele:

– că, în cadrul politicii agricole comune reformate, este necesar să se introducă plafoane și să se ajusteze sistemul de plăți directe, în așa fel încât să se acorde mai multă importanță primelor hectare și totodată să se faciliteze investițiile și acordarea de ajutoare directe pentru micile exploatații agricole; invită Comisia să introducă un sistem mai eficient de redistribuire a ajutoarelor, pentru a evita concentrarea funciară;

– propun introducerea unui plafon pentru plățile directe care ar trebui stabilit de fiecare stat membru în parte ținând seama de potențialul terenurilor folosite în agricultură și dezvoltarea sectorului agricol în țara respectivă

– că 30 % din plățile directe ar trebui stabilite pentru primele hectare ale unei exploatații, cu condiția ca un stat membru să aplice totodată cerințele legislației UE de la articolele 41 și 42 din Regulamentul privind plățile directe;

– propun introducerea unui plafon obligatoriu pentru acea parte a plăților directe care depășește limita superioară de 150 000 de euro, prevăzută la articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 privind plățile directe, precum și reducerea obligatorie cu cel puțin 5 % a acelei părți din plata de bază acordată fermierilor care depășește 150 000 de euro;

Bune practici

Potrivit proiectului de rezoluţie, europarlamentarii încurajează statele membre să recurgă la instrumentele pentru reglementarea pieței funciare care deja sunt utilizate cu succes în unele state membre, cum ar fi obligația de aprobare de către stat a vânzării și arendării terenurilor, drepturile de preemțiune, obligația de a cultiva terenurile personal, limitarea dreptului de achiziționare a terenurilor de către persoane juridice, plafoanele pentru numărul de hectare ce poate fi cumpărat, favorizarea cumpărătorilor locali, planificarea utilizării terenurilor, indexarea prețurilor în funcție de producția agricolă etc.; 

Totodată, aceştia atrag atenţia că ” modelul francez SAFER este un exemplu excelent”, însă subliniază, în același timp, că modelele existente trebuie adaptate în permanență la noile provocări și la particularitățile naționale.

Detalii despre modelul francez aici 

Legea care reglementează vânzarea terenurilor către străini, pe masa CSAT. Şapte modele de luat în calcul

Legea 17/2014 intră din nou în Parlament

În momentul de faţă şi în România se dezbate o nouă legislaţie care să reglementeze tranzacţiile cu terenuri agricole, prin modificarea Legii 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. În acest sens, s-a constituit în grup de lucru interministerial cu experţi din cadrul Ministerului Agriculturii, Agenţia Domeniilor Statului şi Ministerul Justiţiei care a lucrat la proiect. Totodată, în în circuitul parlamentar există patru iniţiative legislative pe această temă. „Primele discuţii în subgrupuri de lucru vor începe săptămâna viitoare în Parlament.. Există deja patru iniţiative”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului.

Potrivit acestuia, şi noua lege ar putea introduce o serie de restricţii la achiziţia de teren în România, „aşa cum sunt şi în alte state membre”. „Vor fi restricţii legate de activitatea agricolă (vor putea cumpăra cei care desfăşoară activitate agricola n.red), va exista un drept de preemţiune pentru cei ce se învecinează cu latura cea mai mare a terenului (de vânzare n. red.), dar şi dreptului statului, prin ADS de a achiziţiona teren pentru a realiza programele de investiţii programate sau programe de genul celor pentru tinerii fermieri”, a mai spus oficialul MADR.