Cursul euro ar putea atinge pragul de 4,45 de lei şi s-ar menţine peste acest prag, nu atât din cauza scăderii ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale, cât mai degrabă ca urmare a convertirii de către Primăria Bucureştiului a miliardelor de lei obţinute din vânzarea de obligaţiuni municipale, respectiv a falimentului Greciei.
„Raportul EUR/RON ar putea atinge pragul de 4,45 în perioada operării schimbului realizat de Primăria București, dar ar depăși durabil acest prag doar dacă nu se găsește o soluție pentru păstrarea Greciei în zona Euro”, a declarat Claudiu Cazacu, analist şef al casei de brokeraj XTB România, pentru ECONOMICA.NET.
În anticiparea deciziei BNR, euro deja se apreciase în dimineaţa zilei de miercuri, până peste 4,44 de lei pe piaţa interbancară, dar a revenit sub acest prag, ulterior fiind menţinut sub presiune de speculatori.
„Direcţia viitoare va depinde însă mai mult de evoluţia situatiei din Grecia şi de apetitul regional pentru risc decât de reducerea dobânzii de astăzi (miercuri, n.r.). Diferențialul (de dobândă faţă de alte monede, n.r.) este încă atractiv în vremuri liniștite, operând în favoarea leului”, a adăugat analistul de la XTB.
„Leul nu se va deprecia ca urmare a reducerii dobânzii de politică monetară”, crede şi Adrian Danciu, directorul general al societăţii de administrare a investiţiilor SAI Broker. „O eventuală depreciere ar putea surveni ca urmare a creşterii riscurilor, odată cu acutizarea problemelor din Grecia. De altfel s-a putut observa o creştere a dobânzilor titlurilor de stat în ultima perioada, în zona euro, evidenţiind o creştere la nivelul riscului”.
Pe de altă parte, este de aşteptat ca decizia BNR să stimuleze şi mai mult creditarea companiilor.
„Este o veste bună pentru companii şi ca orice veste bună pentru companii este o veste bună şi pentru Bursă, a cărei evoluţie este de obicei inversă faţă de cea a pieţei creditului. Dacă se ieftineşte creditul, creşte bursa. Iar creşterile din ultimii ani la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) coincid cu campania de relaxare monetară a BNR”, a spus Mihai Căruntu, şeful echipei de cercetare de piaţă de capital a BCR.
Ca urmare a deciziilor de astăzi ale BNR, „ne așteptăm la continuarea tendinței de scădere a costurilor de finanțare în economie și la creșterea lichidității pe piața financiară. Considerăm că deciziile de astăzi vor contribui la relansarea creditării pe plan intern, dar și la continuarea procesului de consolidare în sectorul financiar – bancar”, scrie în raportul său, Andrei Rădulescu, analist senior al Băncii Transilvania.
Totuşi, „impactul deciziilor de reducere a dobânzii de către BNR asupra pieţei creditelor devine tot mai estompat, astfel că banca centrală va trebui să utilizeze şi pârghiile celelalte precum RMO (rezervele minime obligatorii plasate de bănci la BNR, n.r.) sau alte facilităţi (prin scăderea diferenţei dintre facilitatea de creditare şi cea de depozit)”, remarcă Adrian Danciu.
„Piaţa de creditare probabil îşi va reveni începând cu acest an, având în vedere atât consolidarea pieţei prin achiziţiile efectuate cât şi curăţarea bilanţurilor băncilor (de credite neperformante, n.r.).
De ieftine, în mod cert vor fi cele mai ieftine de după revoluţie”, a mai spus directorul SAI Broker.
Tendinţa crescătoare la bursa se va menţine şi în acest an, „atât ca urmare a profitabilităţii multor companii tranzacţionate, dar şi ca urmare a diminuării randamentelor aduse de către instrumentele cu venit fix”, spune Adrian Danciu.
„Creditarea e deja stimulată de dobânzi la scară redusă istoric, pasul făcut astăzi este incremental în aceeași direcție, cu impact favorabil asupra activelor de risc, inclusiv acțiunile de la Bursa de Avlori Bucureşti (BVB)”, conchide Claudiu Cazacu.