Raport UE: Ce se va întâmpla cu produsele alimentare din Europa în următorii zece ani

Agricultura Uniunii Europene va suferi în anii care vin modificări importante, urmare unor cumuli de factori printre care schimbarea Politicii Agricole Comune, a unor tratate cu unele state non UE, politica Rusiei în ceea ce priveşte importul de produse agricole din spaţiul comunitar, sau tendinţele de consum din statele membre şi nu numai. 

Schimbări pe piaţa cerealelor

Pe piaţa cerealelor, specialiştii Comisieri Europene se aşteaptă la schimbări cauzate de cererea globală tot mai mare, coroborată cu o stabilizare a preţurilor şi punerea în aplicare a noului PAC. Pe de altă parte, suprafeţele cultivate vor scădea uşor, dar productivitatea va creşte. Totodată, vor avea loc schimbări în ceea ce priveşte culturile cultivate. „Terenul arabil din UE s-a redus treptat de-a lungul anilor, ca urmare a creşterii suprafeţelor împădurite, dar şi a urbanizării. Acest trend va continua într-un ritm lent, astfel că, la nivelul lui 2024 ne aşteptăm ca suprafaţa araboilă a UE să ajungă la 173.1 milioane de hectare. Din acesată suprafaţă, mare parte este folosită ca păşune”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Potrivit acestuia, se vor cultiva suprafeţe tot mai mici cu secară, dar va creştere interesul fermierilor pentru triticale (un hibrid între grâu şi secară) şi, în mai mici proporţii, pentru orez. 

Speciaşiltii CE se aşteaptă, totodată, la o creştere a suprafeţelor cultivate cu soia, după ani în care această plantă a fost tot mai puţin cultivată. Aceasta şi datorită faptului că România nu a mai putut produce soia modificată genetic după ce a aderat la UE. În creştere vor fi şi suprafeţele cultivate cu floarea soarelui şi rapiţă.

Nu vor mai exista cote de lapte

Piaţa lactatelor va fi marcată, în viitorul apropiat, de liberalizarea pieţei prin desfiinţarea producţiei în limita unor cote, dar şi de preţurile extrem de mici de pe piaţa UE înregistrate de la începutul acestui an. „Unele state membre sunt încă legate de sistemul de cote, astfel că vor fi nevoite să îşi reducă livrările în primul trimestru al anului viitor. Este cazul fermierilor din Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda,Letonia Olanda şi Polonia. Restul ţărilor vor continua să producă în funcţie de fluctuaţia preţurilor, profitând momentan de o situaţie bună pe piaţa furajelor”, se arată în raport.  

Până în 2024, s-ar putea ajunge la o producţie totală a UE de 170 de milioane de tone de lapte, iar productivitatea va creşte la 8.000 de kg per animal în EU-15.  

Creşte consumul de carne de pui

Carnea de pasăre este singurul tip de carne pentru care specialiştii CE se aşteaptă la o creştere semnificativă a producţiei, dar şi a consumului. Pe această piaţă, UE îşi va menţine cota de piaţă de 10% la nivel global. Cele mai mari creşteri, cu până la 1% pe an, se aşteaptă în statele UE -N13, ca urmare a o creştere a productivităţii în Ungaria, Polonia şi România. În celelate state cu producţioi mari, prec um Germania şi Olanda, creşterea estimată este de 0,5% pe an.   

Creşte venitul în agricultură

În medie, ţinând cont de cele 28 de state membre ale UE, veniturile anuale din agricultură ale persoanelor ocupate în acest domeniu de activitate vor creşte în medie, în termeni reali, cu 6% în perioada 2014-2024. Însă, creşterea este de 34% în UE-N 13 (state care au aderat la UE in 2004- Cipru, Estonia, Finlamnda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia) şi cu 6% mai mică în UE 15.