Ce soluţii propune Băsescu pentru salvarea zonei euro

Preşedintele a arătat că poziţia României este aceea de a susţine pentru moment „amendarea imediată a Protocolului 12” al Tratatelor, care vizează procedura aplicabilă deficitelor excesive, urmând ca, într-o fază ulterioară, când va exista un consens, să se recurgă la modificarea articolului 136 din Tratat şi a Protocolului 14.

Preşedintele a spus că modificarea Tratatului în acest moment ar presupune ratificare prin Parlament sau referendum în fiecare stat membru, ceea ce ar lua cel puţin un an.

Preşedintele a spus că, în situaţia actuală, Uniunea are nevoie de soluţii urgente şi în acest context a explicat că varianta cea mai bună ar fi amendarea Protocolului 12, care se face doar prin consultarea PE şi a BCE.

El a spus că amendarea Protocolului 12 ar trebui făcută în sensul stabilirii unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de 60% într-un anumit termen pentru toate statele care depăşesc acest procent în acest moment.

Preşedintele a mai spus că o altă modificare este legată de introducerea în Constituţiile statelor membre, şi în mod special a statelor din Zona Euro, a limitei de maxim 3% deficit din PIB.

în ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, Băsescu a precizat că acest punct se află pe agenda Consiliului European din 9 decembrie.

„Este pe ordinea de zi, cel puţin aceasta este promisiunea preşedintelui Van Rompuy”, a spus Traian Băsescu, adăugând că rămâne de văzut dacă subiectul va putea fi discutat, în condiţiile în care criza din UE este principala temă pe agendă.

„Noi vom insista să se discute, dar ştim că Olanda nu-şi-a modificat poziţia”, a spus preşedintele.

Principalele declaraţii ale şefului statului:

În ceea ce priveşte creşterea încrederii în capacitatea zonei euro de a face faţă crizei datoriilor suverane, legal sunt două posibilităţi.

Una vizează modificarea Tratatului.

O a doua variantă care nu implică modificarea Tratatului şi nu generează nevoia ca parte din statele membre să ratifice prin Parlament sau prin referendum, modificările, o soluţie alternativă, dar mai slabă, este amendarea protocolului nr 12 al Tratatului.

Poziţia noastră: pentru moment, soluţia corectă este amendarea imediată a Protocolului 12 care necesita doar consultarea Parlamentului European şi a Băncii Central Europene, iar într-o fază ulterioară, atuni când va exista consens la nivelul celor 27, să se poată trece şi la modificarea Tratatului.

Protocolul 12 prevede procedura aplicabilă bugetelor execesive.

Aici ar trebui să impunem definirea pentru toate statele membre UE a unui calendar pentru atingerea unui grad de îndatorare de maxim 60% în toate statele membre.

Statele membre care au grad de îndatorare de 60% din PIB, 70%, 100% sau peste 100%, ar trebui să prezinte la UE un calendar de aducere a nivelului de îndatorare sub 60% din PIB.

Deci, statele membre care au un deficit de peste să facă public un calendar de reducere a deficitului sub pragul propus.

O altă prevedere este introducerea în Constituţia statelor membre a unui articol ce stabileşte un deficit la maxim 3%.

De asemenea, statele membre ar trebui să stabilească la nivel naţional un mecanism automat de corecţie a deficitului.

Fiecare stat trebuie să fie pregătit să fie făcut public un program cu ce va face dacă va fi depăşit deficitul. Fiecare stat trebuie să aibă mecanismul din timp puns la timp.

În sfârşit tot rămânând în baza protocolului 12, trebuie instituit un sistem de raportare a datoriei fiecărui stat. De ce acest mecanism? Pentru că indiferent cine face datoria publică, sunt câteva state care plătesc. Indiferent că faci datorii în Grecia, Irlanda, Spania, vine cineva din zona euro cre plăteşte.

Ar crea mecanismul prin care statele să nu mai privească cu neutralitate faptul că au depăşit deficitul bugetar.

Cealaltă variantă, cu modificarea tratatelor ar fi mult mai complicată. În unele state ar implica şi referendumuri. Experienţa ne arată că aprobarea prin referendum ar putea dura chiar şi 1,2 ani, iar Uniunea Europeană are nevoie de soluţii acum şi nu peste 1 sau 2 ani.

N-aş vrea să ne facem iluzii, nu se întrevede un consens, dar România ar susţine şi modificarea tratatului. Spre exemplu, aplicarea imediată de sancţiuni. Pentru acest lucru este nevoie de modificarea tratatului.

Cred că investitorii şi pieţele ar primi foarte bine o soluţie în două trepte: iniţial, stabilirea calendarului, iar ulterior modificarea tratatului

În condiţiile în care vorbim de guvernanţă economică la nivel european, trebuie dată mult mai multă putere Comisiei Europene, iar asta se face doar prin modificarea Tratatului Uniunii. O soluţie e revizuirea protocolului 12. Asta se poate face cu simpla consultare a PE şi Băncii Centrale Europene.

Din punctul nostru de vedere, ca ţară care are obligaţia în acordul de aderare să se pregătească pentru intrare în zona euro, sunt modificări de revizuire extrem de importante, care pe noi ne ajută.

Susţin deschideri de investiţii, de exploataţii minerii unde este profitabil să facem. Fie ce este vorba de aur, argint sau cupru.

România îşi continuă procesul de consolidare a stabilităţii financiare.

Acele tăieri fie că au fost de indemnizaţii, fie că au fost reduceri de cheltuieli cu personalul bugetar, fie reduceri de drepturi care au fost considerate abuzive, au intrat în tot acest proces de sustenabilitate a finanţelor publice.

Nu poţi avea salarii, drepturi pe care nu le poţi susţine din resursele bugetului.

Despre bugetul Educaţiei:

Bugetul MEC nu include cheltuielile salariale, nu include cheltuielile materiale, nu include cheltuielile cu săli de sport, bazine de înot şi terenuri care sunt în sarcina altor instituţii decât a bugetului educaţiei.

Salariile, cheltuielile materiale sunt în sarcina administraţiilor locale şi ele se plătesc din cotele defalcate de TVA care rămân la administraţiile locale.

De asemenea, dezvoltările de baze sportive pentru şcoli, pentru instituţii de învăţământ sunt la Ministerul Dezvoltării, deci sper să fie o abordare corectă.

Bugetul educaţiei pentru 2012 este puţin mai mare decât în 2011.

Despre aderarea la Schengen:

Este pe ordinea de zi acest subiect, vom vedea cum se va putea discuta în condiţiile în care prioritatea este scoaterea din criză a Zonei Euro. Dar ştim că Olanda nu şi-a modificat poziţia.

Dacă România este afectată de ceea ce se întâmplă în zona euro:

România este grav afectată de situaţia din zona euro.

Suntem afectaţi, România plăteşte o factură grea a întîrzierii deciziilor convingătoare în zona euro.