Ce spun bancherii din România despre majorarea ţintei de deficit bugetar pentru acest an
Aceştia pledează, totodată, pentru a menţine investiţiile publice pe lista de priorităţi, scrie Agerpres .
„Majorarea deficitului bugetar cu 1,94 puncte procentuale, până la 6,94% din PIB, corespunde noii realităţi economice. Este o decizie avută în vedere în piaţă încă din vara acestui an. Chiar dacă este vorba de o majorare a deficitului bugetar, câtă vreme fundamentul este unul de natură investiţională putem spune că decizia este benefică. Din câte am înţeles este vorba de investiţii în sectoare esenţiale precum sănătate, educaţie, transporturi şi dezvoltare regională. Investiţiile primenesc proiecţiile de PIB potenţial şi este de aşteptat să vedem în viitor o consolidare a nivelului de trai. Trebuie însă să fim consecvenţi”, a declarat Florian Libocor, economistul şef al BRD.
La rândul său, Lucian Anghel, director general adjunct Libra Internet Bank, susţine că este foarte important ca investiţiile publice să rămână pe lista de priorităţi în acest an, întrucât creşterea sectorului construcţiilor depinde de lucrările de infrastructură. Acest sector generează 6-7% din PIB în România.
„Creşterea economică anticipată de Guvern este uşor optimistă, însă ceea ce contează la calculul procentului de deficit bugetar este valoarea nominală a PIB care va fi influenţat în acest an de creşterea generalizată a preţurilor”, susţine Lucian Anghel.
De asemenea, Valentin Tătaru, macroeconomist ING Bank România, a subliniat că noua ţintă de deficit este mai apropiată de realitate.
„Având în vedere avansul rapid către ţinta inţială de 5% deficit înregistrat deja din prima jumătate a anului, rectificarea bugetară devenea un proces din ce în ce mai necesar. Credem că, deşi noua ţintă de deficit de 6,94% aduce o perspectivă mai apropiată de realitate, ea se încadrează totuşi într-unul din scenariile relativ optimiste. Scenariul nostru de baza include un deficit de 7%, apropiat de noua ţintă a Guvernului, însă evaluăm riscurile prognozei ca fiind în sus. Pe scurt, estimăm şansele ca deficitul să iasă peste 7% ca fiind mai mari decât sub acest nivel. La acest moment însă, potenţialul de îmbunătăţire de la anul începe să devină mult mai relevant faţă de deficitul din acest an, iar principalul factor de urmărit aici este reprezentat de negocierile în desfăşurare de ajustare a deficitului cu Comisia Europeana”, a declarat Valentin Tătaru.
Ministerul Finanţelor a publicat joi proiectul de Ordonanţă privind rectificarea bugetară, care prevede o creştere cu 1,94 puncte procentuale a deficitului bugetar în acest an, de la 5% din PIB iniţial, la 6,94% din PIB.
Potrivit documentului, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii dar şi Ministerul Finanţelor, la acţiuni generale, vor primi cele mai mari sume la rectificarea bugetară din luna septembrie, în timp ce Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse vor avea diminuate creditele bugetare.