Ce spun berarii despre creşterea accizei la bere

„Creşterea accizei la bere, fie doar şi cu 10%, este o măsură care nu îşi va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scăzând ca urmare a contracţiei pieţei cauzată chiar de această creştere de acciză. Mai mult, privind lucrurile în ansamblu, afectele negative vor fi fără îndoială resimţite şi de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol”, a declarat într-un comunicat Constantin Bratu, directorul general al asociația Berarii României.

El a spus că taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri. Orice taxare suplimentară înseamnă o creştere a acestui nivel şi, ca şi în cazul altor produse accizabile, va face berea mai puţin accesibilă.

Potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, acciza la bere va creşte de la 1 aprilie de la 0,748 euro/hl/1 grad Plato la 0,8228 euro şi de la 0,43 euro la 0,473 euro în cazul producătorilor independenţi cu o capacitate de producţie anuală ce nu depăşeşte 200.000 de hectolitri.

„Măsura de creştere a accizei afectează în mod direct consumatorul, întrucât pe fondul contextului economic dificil, piaţa berii nu poate susţine această modificare a accizei cu 10%. Producători sau autorităţi fiscale, trebuie să ne gândim întotdeauna la ce îşi pot permite oamenii, pentru că taxarea este o decizie care îi afectează direct”, a mai spus Bratu.

Potrivit reprezentanţilor berarilor, într-un mediu economic încă afectat de criză, măsura anunţată de Ministerul de Finanţe nu face altceva decât să lase mai puţină bere pe mesele românilor, în condiţiile în care puterea de cumpărare este în continuă scădere. Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de taxare din ţări precum Germania sau Bulgaria.

Berarii României consideră necesară reducerea evaziunii fiscale, care poate aduce venituri suplimentare şi substanţiale la bugetul de stat, şi susţin că experienţele anterioare au dovedit că politicile de austeritate şi de creştere de taxe, cu efecte directe asupra nivelului consumului, nu pot genera creştere economică.

„Este regretabil faptul că a fi bun platnic te pune în situația de a te afla permanent pe lista celor vizați de creșteri fiscale. Credem cu tărie că măsurile fiscale trebuie să se concentreze pe o stimulare a sectoarelor care au un rol de a genera valoare adăugată în economie – așa cum este cazul sectorului berii – pentru a duce la creșterea constantă a veniturilor la buget. Tocmai de aceea este nevoie de o abordare corectă din partea Guvernului, astfel încât berea să nu fie discriminată față de alte categorii de băuturi”, adaugă Constantin Bratu.

Încasările din acciză la bere au fost de 620 milioane de lei anul trecut, faţă de 580 de milioane în 2011. Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44 % din totalul producţiei de bere de 383 milioane de hectolitri.

Potrivit studiilor, berea este de peste 3,7 ori mai puţin accesibilă românilor decât media europeană. Luând în calcul media veniturilor orare şi a preţului de vânzare la bere, un român trebuie să muncească circa 30 minute pentru a putea să-şi cumpere o bere, în timp ce media europeană este de opt minute. O creştere a taxelor şi, implicit, a preţului la bere, concomitent cu scăderea mediei veniturilor orare, va clasa România pe ultimul loc.