Ce spun dezvoltatorii care şi-au mutat zecile de milioane de euro în zona Expoziţiei despre incertitudinile legate de metroul spre Otopeni

Critica principală adusă de Comisia Europeană vizează traseul stabilit în proiect: de ce punctul de plecare nu este la staţia Piaţa Victoriei şi de ce s-a ales ruta ocolitoare de la staţia existentă 1 Mai, ce trece pe la Romexpo. Gheorghe Udrişte, iniţiatorul proiectului şi fost şef al Metrorex, a explicat recent pentru ECONOMICA.NET de ce este tehnic imposibil ca Piaţa Victoriei să fie punctul de plecare pentru Magistrala 6 spre aeroport, într-un material pe care îl puteţi citi AICI. 

Traseul viitoarei magistrale spre Otopeni pleacă de la staţia 1 Mai şi se continuă cu staţiile Pajura, Expoziţiei şi Piaţa Montreal. În acest areal, anul trecut s-au parafat cele mai multe tranzacţii cu terenuri. 

Asta după ce în decembrie 2016, ministrul Transporturilor de la aceea vreme, Sorin Buşe, anunţa că lucrările la noua magistrală de metrou vor fi demarate la jumătatea lui 2017. Lucrările însă ar putea fi demarate, teoretic, în cea de-a doua jumătate a acestui an. 

Expoziţie de proiecte 

Pe măsură ce nordul Bucureştiului, şi în special zona Aviaţiei cu Bulevardul Barbu Văcărescu, au fost exploatate de investitorii imobiliari, atenţia lor s-a îndreptat spre Bulevardul Expoziţiei, o zonă cu terenuri numai bune pentru noi proiecte. În trecut, aici au fost anunţate mai multe clădiri de birouri şi apartamente, însă investitorii nu au mai săpat fundaţii din cauza crizei. 

Dezvoltatorul Portland Trust, care are în construcţie a treia şi ultima clădire de birouri din Oregon Park din apropierea staţiei de metrou Aurel Vlaicu, a început de anul trecut construcţia birourilor din cadrul proiectului Expo Business Park, o investiţie de 80 de milioane de euro. În prezent se toarnă placa de parter şi la etajul 1, iar oficialul companiei spune că nu s-a bazat pe magistrala spre Otopeni pentru a construi în zonă. 

„Noi nu am pariat niciodată pe proiectele de infrastructură anunţate de către administraţia publică. Asta este o politică sfântă a noastră: nu ne bazăm pe aşa ceva. Drept urmare, faptul că se întâmplă, va fi un bonus. Dacă nu se întâmplă, nu ne afectează în niciun fel. Sunt convins că se va aşeza un mini orăşel în această zonă”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Florin Furdui, directorul general al Portland Trust. 

Vecin cu Portland Trust este singurul dezvoltator de locuinţe listat pe Bursa de la Bucureşti. Impact a cumpărat anul trecut un teren pentru construcţia a 630 de apartamente, o investiţie de 68 de milioane de euro. În prezent, dezvoltatorul se află la finalul operaţiunilor necesare pentru eliberarea autorizaţiei de construcţie, şi estimează că la sfârşitul acestei luni va demara lucrările de construcţie la prima fază, care cuprinde 232 de apartamente în trei blocuri. 

A contat posibilitatea realizarii M6 atunci când a fost semnat contractul de vânzare-cumpărare? Oficialii Impact ne-au declarat că decizia achiziționării acestui teren a avut la bază un cumul de factori, însă a fost luată în calcul şi realizarea noii linii de metrou. 

„Cu sau fără linie de metrou directă către aeroportul Otopeni, Luxuria Domenii Residence este un succes, cu un procent de rezervări de 20% din prima fază de dezvoltare, procent care va crește cu siguranță odată cu demararea lucrărilor”, au mai adăugat reprezentanţii Impact. 

Următorul pol de birouri al Bucureştiului 

Pe lângă cele trei clădiri de birouri cu o suprafaţă de 42.000 de mp închiriabili dezvoltaţi de Portland Trust, şi dezvoltatorul GTC are programată o investiţie de 90 de milioane de euro în trei clădiri cu 46.000 de mp închiriabili. De asemenea, omul de afaceri George Copos a început anul trecut construcţia Ana Tower, care va veni pe piaţă cu 40.000 de mp de birouri. 

Proiectele anunţate până acum vor aduce peste 110.000 de mp de noi spaţii de birouri, iar dezvoltatorii vor să atragă chiriaşi din pieţe diferite, precum cea IT sau cea financiară, spune George Didoiu (foto), associate director office agency din cadrul Colliers International România. 

„Se discută mult despre zona Expoziției ca fiind următorul pol de birouri al Bucureștiului, ca alternativă la zonele mult mai aglomerate din Pipera și Aurel Vlaicu. Este neîndoielnic faptul că investițiile făcute în zonă au avut în vedere existența, fie și într-un termen viitor, a acestei Magistrale 6. O putem compara cu ușurință cu o arteră care să „dea viață” bulevardului”, este de părere George Didoiu. 

În timp ce dezvoltatorii nu cred în proiectele de infrastructură ale autorităţilor, care de obiecei sunt finalizate după investiţiile private, s-ar putea ca interesul chiriaşilor să se schimbe.

„Dacă planurile de realizare a magistralei vor fi suspendate sau chiar oprite, interesul multora dintre cei interesați de o relocare în zonă, pentru perioada 2020-2022, de exemplu, va fi diminuat. Sigur, proiectele din apropierea stației 1 Mai se pot baza în continuare pe aceasta, dar nu putem spune același lucru despre zona apropiată Pieței Presei Libere”, ne-a mai declarat Didoiu.

În opinia lui, metroul rezolvă întotdeauna două probleme. În primul rând, permite accesul celor care nu au mașină, iar în al doilea rând, îi poate încuraja pe cei care au să vină fără ea la birou. De asemenea, noua linie de metrou „ar deschide și drumul către alt tip de investiții, necesare unui ecosistem urban modern – proiecte rezidențiale și de retail, care ar complementa perfect polul de “expo” și “office” al bulevardului”, mai spune reprezentantul Colliers. 

Teoretic, lucrările ar trebui să înceapă în acest an

Magistrala 6 de metrou, 1 Mai – Otopeni, este cel mai avansat proiect al Metrorex, cu indicatorii tehnico-economici aprobaţi în Guvern şi exproprierile declanşate. 

Linia nouă de metrou va avea un traseu de 14,2 km şi va cuprinde 12 staţii, cu următoarele denumiri: Staţia 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.

Pentru pregătirea şi implementarea proiectului a fost semnat un acord de împrumut (martie 2010), între Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA), în valoare de 41,87 miliarde Yeni (circa 320 de milioane de euro). Valoarea împrumutului asigură finanţarea serviciilor de consultanţă, proiectare, supervizare lucrări şi parţial valoarea lucrărilor pentru execuţia structurii de rezistenţă (33%).

Termenul estimat de începere a lucrărilor este a doua jumătate a anului 2018, iar durata de execuţie este de 48 de luni. Proiectul este inclus în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă Bucureşti – Ilfov şi are un cost estimat la 1,3 miliarde de euro.