„Ne-au apreciat eforturile de a implementa reforme şi politici economice responsabile, dar au subliniat: „Aveţi nevoie de sustenabilitate fiscal-bugetară. Aveţi nevoie să reduceţi deficitul bugetar şi să luaţi măsuri suplimentare pentru combaterea evaziunii”. În tot acest timp, ţările UE care „donează” pentru noi privesc cum dăm din umeri”, a scris Boloş, marţi, pe reţeaua de socializare, scrie Agerpres.
Ministrul Finanţelor s-a întâlnit, luni seara, cu echipa FMI prezentă la Bucureşti, condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România.
Acesta a reamintit că şi Comisia Europeană a avertizat recent România în legătură cu deficitul bugetar, care în opinia Executivului comunitar va ajunge „la cote alarmante”, dacă nu vor fi luate măsuri.
„Vine European Commission şi spune: „Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR.” Mai pe româneşte „v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund”. Miza? Riscul să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri”, a mai scris Boloş pe Facebook.
Potrivit sursei citate, în acest context este nevoie de un pachet de măsuri fiscal-bugetare asumat de coaliţia de guvernare.
„Aşa am ajuns să vorbim despre nevoia unui pachet de măsuri fiscal-bugetare asumat de coaliţia de guvernare, care ţine agenda publică deja de prea mult timp. Un efort necesar şi un efort care nu se poate opri aici. Pentru că în următorii ani va aduce beneficiile unui stat mai disciplinat şi mai corect, care îi protejează pe cei care fac investiţii. Pentru că va însemna cheltuieli publice mai înţelept făcute şi cu resursa umană corect dimensionată, dar şi un cadru fiscal mai predictibil pentru mediul de afaceri şi mai onest pentru români”, a mai transmis Boloş pe pagina de socializare.
Conform unui comunicat al Ministerului Finanţelor, remis marţi AGERPRES, politica fiscală, evoluţiile macroeconomice recente şi reformele structurale asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă au fost printre subiectele analizate luni seara de oficialul MF împreună cu echipa FMI.
„Rata anuală a inflaţiei şi-a continuat traiectoria descendentă, ajungând în iulie la o singură cifră. Comparativ cu economiile similare din regiune, înregistrăm un nivel mai redus al inflaţiei, faţă de Ungaria, Polonia şi Cehia. Scăderea ratei inflaţiei în primele şapte luni ale anului a fost antrenată în principal de dinamica preţurilor energiei şi combustibililor. În ceea ce priveşte piaţa muncii, România manifestă rezilienţă, efectivul salariaţilor continuând să crească la maxime istorice, preponderent pe seama angajărilor din sectorul privat. Dinamica puterii de cumpărare rămâne în teritoriul pozitiv, în contextul unei creşteri salariale superioare ratei inflaţiei. Pe partea de resurse, serviciile au rămas principalul motor al creşterii, cu un aport de 1,8 puncte procentuale în primul semestru, în vreme ce, pe partea de cerere, structura creşterii economice în prima jumătate a anului a fost mai favorabilă investiţiilor, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut”, a explicat ministrul Marcel Boloş membrilor delegaţiei FMI.
Echipa FMI a transmis că apreciază şi încurajează angajamentul şi eforturile Guvernului României de a implementa reforme şi politici economice responsabile, pentru a asigura un climat favorabil dezvoltării durabile. De asemenea, a subliniat nevoia de a identifica şi implementa măsuri de consolidare fiscală, inclusiv reducerea cheltuielilor neesenţiale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor. În plus, reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale au evidenţiat importanţa continuării reformelor structurale pentru stimularea creşterii economice şi pentru crearea unui mediu favorabil investiţiilor.
„În ceea ce priveşte politica bugetară, ştiţi că pentru România a fost declanşată procedura de deficit excesiv. În acest context, am prezentat măsurile pregătite de Guvern care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României, prin administrarea eficientă a veniturilor publice, dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor”, a completat ministrul Marcel Boloş.
Cele două părţi au convenit să poarte o nouă serie de discuţii în cursul săptămânii viitoare, zilele acestea urmând ca FMI să aibă întâlniri cu reprezentanţii Băncii Naţionale, ai altor agenţii guvernamentale, cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
O echipă a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, se află la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti în baza Articolului IV.
Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI şi constituie un exerciţiu de supraveghere obligatoriu pentru toate statele membre.
Scopul consultărilor în baza Articolului IV este examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, politicile financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei. Pe baza constatărilor preliminare ale acestei misiuni, echipa elaborează un raport care, odată aprobat de conducere, va fi prezentat Comitetului Executiv al FMI spre discutare şi aprobare.