Ce spune Cîţu despre plafonarea preţurilor, amânarea ratelor şi depre situaţia economică a României în criza Coronavirusului

Nu aş vrea să intervin în controlul preţurilor pentru că am putea da în altă problemă – penuria

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a afirmat că a cerut o situaţie privind preţurile la anumite produse, dar a subliniat că nu ar vrea să intervină în controlul preţurilor pentru că ar putea apărea o altă problemă, respectiv penuria, scrie Agerpres.

„Da, au crescut preţurile şi am sesizat-o şi atunci când plătim facturi pentru Unifarm sau când plătim pentru măşti şi echipamente care vin din străinătate. Şi acolo a crescut preţul. Şi acolo am întrebat dacă acest preţ este preţul de producţie, dacă vin prin intermediari. Încercăm să avem cât mai puţini intermediari. Ca principiu, vă daţi seama că nu aş vrea să intervin, ca liberal, în controlul preţurilor pentru că după aceea dăm în altă problemă, penuria. Dacă punem şi controlăm preţurile prea jos s-ar putea să nu mai avem nimic. Trebuie să ne uităm la situaţie. Şi aştept întâi, înainte de a lua o decizie, aşa cum am luat la utilităţi, aş vrea să văd şi raportul Consiliului Concurenţei”, a explicat Cîţu la Realitatea Plus.

El a precizat că autoritatea de concurenţă face o analiză pentru a spune dacă este o situaţie de cartel, sau au crescut preţurile la import.

„Am cerut o situaţie privind preţurile. Încă nu am o situaţie clară. Şi aici Consiliul Concurenţei trebuie să ne spună dacă sunt situaţii de cartel, de oligopol, în care se aranjează creşterea preţurilor, sau este doar o situaţie în care, nu spun, poate că aşa este, au crescut preţurile la import. Nu avem o situaţie în acest moment, nu ştiu exact ce se întâmplă, dar Consiliul Concurenţei ştiu că analizează şi se uită exact la preţurile pentru coşul de consum zilnic, cred, şi ne va spune dacă este o situaţie de oligopol în care mai mulţi s-au întâlnit şi au crescut preţurile controlat sau este vorba doar de creşterea costurilor, pentru că nu au oameni şi trebuie să plătească mai mult sau sunt preţurile de import mai mari”, a mai spus ministrul Finanţelor.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat luni că marfă este din abundenţă şi majoritatea preţurilor au revenit la valorile iniţiale, cu excepţia produselor din import.

„Deocamdată, nu este vorba despre o problemă de producţie sau probleme de aprovizionare. Discutăm despre o modificare a comportamentului cumpărătorului. Acum constatăm că marfa este din abundenţă şi majoritatea preţurilor au revenit la valorile iniţiale, cu excepţia produselor din import. Foarte mulţi dintre producătorii noştri mici, de legume, de fructe, de carne aveau ca beneficiar sistemul HoReCa. Stocuri sunt. Pe de o parte, sunt stocuri foarte mari la unele sortimente, pe de altă parte la ceea ce venea din import sunt probleme, pentru că nu sunt cantităţi suficiente, nu se asigură o anumită ritmicitate cu care eram obişnuiţi înainte de începerea crizei. Trebuie să ne obişnuim cu această criză şi să înţelegem că nu o să fie ca într-o perioadă normală, dar trebuie să facem eforturi să trecem cât mai uşor peste ea, fiecare dintre noi”, a spus Oros.

Ministrul de resort a subliniat, totodată, că nu este benefic ca statul să plafoneze, în mod arbitrar, preţurile la raft, dar „dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţie”.

„Nu este benefic ca statul, în mod arbitrar, să plafoneze preţul la raft. Această plafonare a preţurilor ar trebui să fie consecinţa înţelegerii între producător, procesator şi comerciant în care fiecare inel al acestui lanţ trofic să negocieze marja de adaos sau marja de profit în aşa fel încât toţi să treacă peste această criză. Pe unele filiere de produs, acest lucru se întâmplă. Dacă lucrurile se vor agrava şi dacă unii nu vor respecta aceste reguli, sigur că va fi nevoie şi de intervenţia statului, dar până atunci Protecţia Consumatorului sau cei de la Consiliul Concurenţei pot să ia măsuri asupra celor care nu respectă aceste reguli de bun simţ. Nu aş vrea să se ajungă ca statul să impună nişte preţuri, pentru că acestea ar fi impuse arbitrar şi ar fi foarte, foarte greu de gestionat. Primii care ar pierde ar fi producătorii şi procesatorii mici, care de regulă sunt români. Cei mari ar rezista pe piaţă, au stocuri şi suficientă forţă”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Economia României va avea o altă structură după ce trece această perioadă, una poate mai sănătoasă

Economia României va avea o alta structură după ce trece această perioadă, una poate mai sănătoasă pe termen lung, care ne va ajuta să fim între primele economii din Europa, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.

„Este un mix. (în comportamentul companiilor n.r.) Primesc de la companii că o parte dintre cetăţeni vor merge în şomaj tehnic, dar tot aceleaşi companii vor şi linii de credit. E clar că sunt mulţi manageri care văd oportunităţi. Deja avem câteva exemple de companii în România care au schimbat sau au adăugat la linia de producţie şi producţia de măşti şi alte materiale. Există o cerere foarte mare pentru producţia de dezinfectanţi. Este clar că sunt companii care pot să beneficieze de această perioadă şi noi le ajutăm. Sunt în acelaşi timp companii care văd şi perioada de după şi sunt oferte pentru investiţii. Eu zic că aceste linii de creditare sunt foarte bine venite şi ar trebui să se uite toţi cei care vor să investească în acest moment la ele, pentru că reprezintă o oportunitate. Trebuie să continuăm să construim acest proces de capitalizare. Binenţeles că economia va avea altă structură după ce trece această perioadă, asta este, dar va fi o structură poate mai sănătoasă pe termen lung şi o structură care ne va ajuta să fim şi noi, poate, între primele economii din Europa după această perioadă”, a precizat Cîţu, la Realitatea Plus.

El a susţinut că ţările care vor putea să-şi restarteze economia imediat vor fi cele care vor reveni imediat pe plus şi vor fi câştigătorii după această criză.

„Continuăm ceea ce am anunţat chiar şi MFP, ceea ce am spus încă de la preluarea mandatului – informatizarea ANAF. Este pentru mine în continuare o prioritate şi acum se vede clar că dacă reuşeam acest lucru încă din primele luni astăzi situaţia ar fi fost mai simplă (…) astăzi vedem cum se transformă economia şi vedem cum va arăta economia viitorului în următorii 20 de ani. Este era tehnologiei şi veţi vedea că ne mutăm cu toţii, forţat acum, în acea direcţie. Peste 10 ani structura bugetului României va fi total diferită şi aici este vorba de investiţii pe care le facem şi în acest moment”, a subliniat şeful de la Finanţe.

Cîţu a susţinut că în prezent nu a fost oprit niciun şantier în România, menţionând totodată discuţiile cu BEI pentru deschiderea construcţiei la spitalele regionale.

„Încă nu s-a oprit niciun şantier. Ministrul Transporturilor a spus foarte clar că nu se opreşte niciun şantier în România, continuăm cu investiţiile în autostrăzi, suntem în discuţii cu BEI pentru a deschide cât de curând construcţia spitalelor regionale, deci toate aceste proiecte sunt pe masă, nimic nu s-a schimbat”, a subliniat ministrul Finanţelor Publice.

Acesta a subliniat că autorităţile sunt pregătite pentru două scenarii după criză, unul în care economia îşi va reveni imediat şi altul pentru cazul în care „economia a fost gripată”.

„Depinde cum va fi economia după această perioadă, dacă este o economie care îşi revine imediat, aşa numita formă V, avem o scădere şi apoi revenim imediat.(…) Totul depinde de cum va arăta economia după ce vom ieşi din starea de urgenţă. Măsurile le vom lua atunci, dar suntem pregătiţi pentru ambele scenarii, pentru scenariul în care economia îşi revine imediat şi atunci bineînţeles că injectăm lichidităţi în sistem şi mergem pe investiţii ca aceste companii să îşi revină imediat sau, dacă economia nu îşi revine şi a fost gripată, atunci trebuie să revenim pe susţinerea celor care nu au un loc de muncă. Totul depinde de momentul în care trecem peste această perioadă, dar vă spun că avem ambele scenarii luate în calcul, ne uităm la amândouă. Nu mai vrem să fim surprinşi, de aceea suntem pentru ambele scenarii pregătiţi”, a mai spus Cîţu.

Costul acestei crize îl suportăm cu toţii indiferent de domeniul în care ne aflăm

Costul acestei crize îl suportăm cu toţii indiferent de domeniul în care ne aflăm, iar soluţiile cele mai bune vin numai după discuţiile cu cei afectaţi, a afirmat marţi seara ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, la Realitatea Plus.

„Este un principiu de bază pe care îl tot spun: solidaritate în acest moment. Costul acestei crize îl suportăm cu toţii indiferent de domeniul în care ne aflăm. Bugetul a fost deja construit cu îngheţarea salariilor demnitarilor, a indemnizaţiei de hrană, a valorii voucherelor de vacanţă. Am avut măsuri care să reducă presiuni asupra bugetului. Nu ştiam că vine această criză dar modul meu de a administra finanţele este unul prudent. Discut cu premierul mai multe scenarii. Din punctul meu de vedere, principiul de bază este solidaritate”, a declarat şeful de la Finanţe răspunzând unei întrebări cu privire la posibilitatea adoptării unor măsuri în sectorul bugetar precum îngheţarea salariilor sau a angajărilor.

În ceea ce priveşte susţinerea zonelor cele mai afectate de această criză, precum sectorul HORECA, Florin Cîţu a precizat că reprezentanţii din sector au solicitat în principal linii de creditare pentru a putea trece peste această perioadă, iar autorităţile se gândesc şi la alte măsuri de susţinere pentru că domeniul trebuie restartat.

„Am prieteni care lucrează în acest domeniu. Nu vor ajutor. Vor pune câţiva oameni în şomaj tehnic şi vor linii de creditare pentru a trece peste această perioadă. Capital de lucru. Mulţi dintre ei îşi păstrează în această perioadă cât pot activitatea şi vor să revină imediat după aceea. A fost un sector lovit imediat de criză. Este printre primele sectoare. Acum trebuie să vedem cât pot duce. Ne gândim şi la alte produse. După ce avem aceste linii de credit şi trece această perioadă ne gândim cum să îi susţinem după aceea. Trebuie restartat acest domeniu. În acest moment cred că cel mai bine îi putem susţine comandând de la aceste restaurante”, a precizat Cîţu.

El a subliniat, totodată, că soluţiile cele mai bune vin în urma unor discuţii cu cei afectaţi, iar singura certitudine este că trebuie să existe lichiditate în sistem.

„Soluţiile cele mai bune vin după discuţiile cu cei care au fost afectaţi. Nu putem noi să le dăm soluţiile. Ne putem gândi la câteva instrumente. Singura lecţie pe care o am este criza din care păleşte în impact cu ceea ce se întâmplă acum. Lecţia de atunci a fost cât mai multă lichiditate in sistem. Banii trebuie să circule, facturile trebuie să se plătească. Dacă furnizorii sunt plătiţi la timp şi avem o şansă să ieşim cu bine în partea cealaltă. Dacă undeva se gripează sistemul de plăţi atunci o să avem probleme”, a explicat oficialul citat.

Acesta a arătat, în context, că a discutat cu mai mulţi antreprenori care de obicei plăteau facturile la 30 sau la 60 de zile pentru a încerca să să plătească mai repede asigurându-i că şi statul plăteşte mai repede în această perioadă.

„Încercăm să vină din partea noastră plata facturilor mai rapid pentru ca şi ei să plătească mai repede şi astfel să scurtăm această distanţă şi să putem să îi ţinem pe toţi la suprafaţă. Dacă cineva îşi primeşte facturile se opreşte şi nu face plata şi păstrează 30 de zile, 60 sau 90 de zile toţi ceilalţi sunt îngheţaţi”, a explicat ministrul Finanţelor.

El a reamintit, de asemenea, că statul a procedat la rambursarea accelerată a TVA, la prelungirea termenului pentru depunerea declaraţiilor fiscale, iar pentru 25 martie nu a existat nicio penalitate dacă nu au fost depuse declaraţiile fiscale.

„Acesta este echivalentul unei prelungiri a momentului în care poţi să depui declaraţiile fiscale. Revenim la acea solidaritate: cei care trebuie să plătească şi au lichidităţi ca să plătească impozite ar fi bine să depună şi să plătească pentru că noi vom lua bani şi imediat vom plăti alte facturi. Faptul că am permis să nu fie niciun fel de penalităţi nu înseamnă că nimeni nu ar trebui să plătească. Acolo unde se poate şi unde au venituri şi trebuie să plătească impozitul ar trebui să plătească impozitul, a subliniat Florin Cîţu.

Nu va exista dobândă la dobândă pentru creditele ipotecare cu rate amânate

Persoanele fizice care au credite ipotecare şi care vor beneficia de amânarea ratelor nu sunt în pericol de a plăti ulterior dobândă la dobândă, a declarat, marţi, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la Realitatea Plus.

„Oamenii trebuie să ştie că pentru creditele ipotecare nu există acea problemă cu dobândă la dobândă. A fost o manipulare ticăloasă din partea oponenţilor noştri, de aceea ne-am simţit obligaţi să venim şi să scriem foarte clar în acea ordonanţă. Specialiştii înţelegeau că nu este vorba de aşa ceva, dar am venit şi am clarificat ordonanţa ca să fie clar pentru toată lumea că nu există acest lucru”, a declarat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a adăugat că normele de aplicare a ordonanţei de urgenţă privind amânarea plăţii ratelor la credite vor fi publicate în prima şedinţă de Guvern, care va avea loc joi sau lunea viitoare.

„Am spus de la început că suntem într-o situaţie care pare imposibilă: le cerem oamenilor să stea acasă, dar vrem şi o economie care să funcţioneze. Toate măsurile pe care le-am luat până acum au încercat să rezolve această situaţie complicată şi aşa este şi cu această măsură (amânarea plăţii ratelor pentru persoanele fizice, n.r.). În primul rând, vrem să îi ajutăm pe toţi românii care au fost afectaţi direct sau indirect de această criză care a venit, este o criză de sănătate care se transformă într-o criză economică. Şi acesta este principiul care a stat la baza ordonanţei de urgenţă pentru amânarea ratelor. Nimeni nu ştie cât o să dureze această situaţie, de aceea am mers pe o perioadă cam lungă, de 9 luni de zile, dar niciun efort nu este prea mare atunci când este vorba de sănătatea cetăţenilor. Cine poate să acceseze această facilitate? Bineînţeles, cei care au fost afectaţi direct sau indirect de perioada aceasta de criză. În normele care vor fi publicate joi şi vor fi adoptate în şedinţa de Guvern vor apărea criteriile clare şi specifice pentru fiecare persoană în parte. (…) Acum lucrăm la rectificarea bugetară. Nu ştiu dacă intră în şedinţa de Guvern de joi, dacă nu, atunci cu siguranţă în şedinţa de Guvern de luni o să fie aprobată”, a declarat Florin Cîţu.

Ordonanţa referitoare la suspendarea rambursării ratelor a fost publicată luni seara în Monitorul Oficial.

Potrivit actului normativ, obligaţia de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi şi comisioane se suspendă la cererea debitorului pentru o perioadă de până la nouă luni, dar nu mai mult 31 decembrie 2020.

Perioada maximă de creditare prevăzută în reglementările creditorilor poate fi depăşită cu o perioadă egală cu durata suspendării obligaţiei de plată.

Facilitatea poate fi acordată pentru creditele care nu înregistrează restanţe la data instituirii stării de urgenţă sau pentru debitorii care au efectuat plata acestor restanţe până la data solicitării suspendării ratelor.

Măsura prevăzută se acordă exclusiv debitorilor ale căror venituri au fost afectate direct sau indirect de situaţia gravă generată de pandemia COVID – 19, conform normelor de aplicare a ordonanţei.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursării ratelor, dobânzilor şi comisioanelor, debitorii trimit creditorilor o solicitare în acest sens în format letric sau prin poşta electronică cel mai târziu până la 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei. În cazul în care debitorul nu poate transmite cererea prin unul dintre cele două mijloace acesta o poate formula pe cale orală, prin telefon, situaţie în care creditorul are obligaţia înregistrării convorbirii.

Dobânda datorată de debitori corespunzătoare sumelor scadente a căror plată este suspendată se capitalizează la soldul creditului la finele perioadei de suspendare. Capitalul astfel majorat se plăteşte eşalonat pe durata rămasă până la noua maturitate a creditelor, ulterior perioadei de suspendare.

Pentru creditele ipotecare contractate de persoane fizice dobânda aferentă perioadei de suspendare se calculează potrivit prevederilor contractului de credit şi reprezintă o creanţă distinctă şi independentă în raport cu celelalte obligaţii izvorâte din contactul de credit. La această creanţă dobânda este zero şi plata către debitor a acestei creanţe se va face eşalonat în 60 de rate lunare egale, începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare.

Rectificarea bugetară încercăm să intre în şedinţa de Guvern de joi; dacă nu, luni cu siguranţă va fi aprobată

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a declarat, marţi seara, că se lucrează la rectificarea bugetară şi se încearcă să se intre cu ea în şedinţa de Guvern de joi, dacă nu, va fi aprobată cu siguranţă luni.

„Acum lucrăm la ea. Nu ştiu dacă intră în şedinţa de Guvern de joi. Încercăm să intre în şedinţa de Guvern de joi, dacă nu, luni cu siguranţă o să fie aprobată în şedinţa de Guvern”, a spus Cîţu la Realitatea Plus, întrebat când va fi aprobată rectificarea bugetară.

El a precizat că vor fi suplimentate fondurile pentru toate judeţele, oraşele, comunele, unde este nevoie, astfel încât toţi cei care au nevoie să beneficieze de resursele necesare.

„Vom suplimenta fondurile pentru toate judeţele, oraşele, comunele, unde este nevoie. Acum ne uităm care este situaţia pe ministere, dar şi pe localităţi. Sunt două arii la care ne uităm. Vom avea rectificare bugetară şi fondurile vor fi prinse acolo, pentru ne asigura că toţi cei care au nevoie au resursele necesare. Deja, cred că acum două săptămâni am aprobat prin Hotărâre de Guvern pentru carantină, de exemplu, 42 milioane lei, s-au dau dat în plus până în acest moment aproape 1,7 miliarde pentru Ministerul Sănătăţii, atât pentru achiziţia de medicamente, dar şi pentru echipamente şi aşa mai departe. Prioritatea este sănătatea cetăţenilor şi resursele, în principal, se vor duce în acea direcţie”, a explicat ministrul Finanţelor.

Potrivit acestuia, la rectificare se vor aloca bani şi pentru plata sumelor restante în contul concediilor medicale.

„Chiar şi la această rectificare vom aloca bani în contul pentru plata concediilor medicale. Ştim că acolo este o restanţă a statului în ultimii ani. Când am preluat eu mandatul era vorba de aproape un miliard de euro restant şi cred că erau doi ani în urmă. Încercăm să le aducem la zi şi la rectificare se vor da bani pentru concediile medicale”, a mai afirmat şeful de la Finanţe