Ce spune FMI despre insolvenţa Hidroelectrica

„Autorităţile au cerut insolvenţa pentru producătorul de energie electrică Hidroelectrica, deţinut de stat, pe 18 iunie. Guvernul a anunţat că procedura insolvenţei va fi folosită pentru a anula contractele bilaterale de furnizare a energiei electrice la preţuri sub cele ale pieţei. Acest faliment neaşteptat este îngrijorător pentru viabilitatea procesului de vânzare a unui pachet de acţiuni până la sfârşitul lunii octombrie, aşa cum era convenit ca parte a reformelor structurale. De asemenea, poate pune în risc încrederea generală a pieţelor în România şi viabilitatea vânzării de pachete de acţiuni din alte companii publice”, se arată în raportul suplimentar al echipei Fondului, întocmit pe 18 iunie, la o săptămână după redactarea raportului pentru cea de-a cincea misiune de evaluare a actualului acord.

Până acum, de la deschiderea procedurii de insolvenţă, autorităţile au evitat să vorbească deschis despre anularea contractelor cu traderii de energie, aşa-numiţii „băieţi deştepţi”. Remus Vulpescu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica, nu a pomenit nimic despre „băieţii deştepţi” în cadrul conferinţei pe care a fost nevoit să o susţină după ce presa a aflat de decizia companiei de a-şi declara insolvenţa.

Administratorul judiciar numit la Hidroelectrica, Remus Borza, a reziliat, săptămâna trecută primul contract – şi singurul până acum – cu un trader de energie. Contractul cu firma EuroPec a fost reziliat pentru că aceasta avea datorii către Hidroelectrica de 37 de milioane de lei, reperezentând energie electrică achiziţionată de la Hidroelectrica, dar neplătită.

Dincolo de anularea totală sau parţială a acestor contracte, FMI este îngrijorat de semnalul pe care îl dă România investitorilor străini, din moment ce o companie de anvergura Hidroelectrica, care nu avea dificultăţi în desfăşurarea activităţii, a fost trecută în insolvenţă de statul român. Cum, de regulă, procedura insolvenţei durează cel puţin un an, guvernul va rata listarea companiei la toamnă.

Reacţiile bancherilor, în ton cu reacţia FMI

Bancherii şi-au exprimat şi ei nemulţumirea şi uluiala faţă de decizia statului de a plasa compania sub protecţia insolvenţei, mai ales că băncile au acordat credite de aproximativ 500 de milioane de euro către Hidroelectrica şi ar putea fi obligate, cât de curând, să provizioneze sumele acordate.

„Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…) Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat. Trebuie să vedem ce facem cu această situaţie. Se spun multe, dar în banking nu se acţionează pe vorbe (…) Inevitabil că se va proviziona expunerea pe Hidroelectrica”, declara Mişu Negriţoiu, director executiv al ING Bank România, potrivit Mediafax.

Preşedintele Bancpost, Mihai Bogza, a declarat că intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este mai îngrijorătoare pentru România decât rezultatul alegerilor din Grecia, din cauza riscului reputaţional al statului, argumentând că nu se răspune „la un şmen cu un şmen”, potrivit sursei citate.

La rândul său, Henk Paardekooper, preşedinte al RBS România a arătat că decizia a fost surpinzătoare, pentru că nu s-a mai întâlnit ceva similar în istoria recentă a României, chiar dacă alte state au ales soluţii de acest gen în ultima perioadă.

„Ceea ce se reproşează cei din exterior este nu atât intrarea în insolvenţă, (…) ci că se poate interpreta ca un atac la instituţia contractului. Cei din occident se uită la instituţia contractului şi există temerile că şi alte companii ar putea fi încurajate să facă la fel, dacă nu chiar şi entităţi private”, a comentat Claudiu Cercel, Directorul general adjunct BRD – Groupe Societe Generale.