Ce spune presa internaţională despre noul pod peste Dunăre între România şi Bugaria

Pe de altă parte, în regiune nu există autostrăzi, iar cine vrea să ajungă la acest al doilea pod peste Dunăre între cele două ţări trebuie să se chinuiască pe zeci de kilometri de şosele înguste, denivelate şi pline de gropi – comentează presa din Germania şi Elveţia. În timp ce presa din Austria observă că cel mai lung pod uneşte cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană.

Construcţia unui pod trezeşte speranţe, anunţă radioteleviziunea elveţiană – Schweizer Radio und Fernseher /SRF/. Un pod lung de 1,8 kilometri peste Dunăre leagă oraşul bulgăresc Vidin de cel românesc, Calafat, iar UE are mari speranţe în acest proiect, întrucât ar urma să ducă la înviorarea economiei într-o regiune slabă din punctul de vedere al infrastructurii de transport, să uşureze traficul şi să le apropie pe cele două ţări vecine, consideră sursa citată. Pe pod se aşteaptă un trafic care se ridică la 1.500 până la 2.000 de maşini pe zi, însă corespondentul SRF consideră că acesta ar fi încă un vis, întrucât deocamdată lipsesc ieşirile pentru autostradă. Pe de altă parte, avantajul transportului pe pod ar fi faptul că trecerea frontierelor dintre România şi Bulgaria ar fi mult mai puţin complicată faţă de trecerea vămilor din Serbia şi Macedonia, întrucât primele sunt state ale Uniunii Europene. Şi va fi şi mai uşor, imediat ce aceste două ţări vor intra în spaţiul Schengen.

SRF mai observă şi faptul că România şi Bulgaria se diferenţiază în privinţa istoriei şi mentalităţii, prin prisma identităţii culturale determinate de limbile vorbite, astfel că podul este în măsură să întărească legăturile dintre cele două ţări. Din punct de vedere economic, România şi Bulgaria se privesc drept concurente, deşi constată deopotrivă că au probleme asemănătoare şi că prin colaborare pot ajunge la rezultate mai bune în faţa Bruxellesului. Inaugurarea podului trezeşte optimism şi în ceea ce priveşte apariţia de noi locuri de muncă în regiune. Aceasta ar fi subdezvoltată din acest punct de vedere, constată corespondentul SRF, astfel că situaţia nu poate decât să se îmbunătăţească. Este probabil ca podul să impună un anumit avânt economic, iar dacă vor fi construite ieşirile către autostrăzi, ar trebui să apară şi multe noi locuri de muncă.

Postul public de televiziune din Germania consemnează inaugurarea noului pod peste Dunăre, însă consideră că ar fi vorba de „podul către nicăieri”, întrucât ar fi nesigur când şi dacă va putea fi folosit aşa cum trebuie, în condiţiile în care legăturile de transport în regiune sunt mai mult decât necesare. Sursa menţionată aminteşte că podul a fost inaugurat la 13 ani de la semnarea acordului, iar banii nu vin de la Moscova, ci în mare parte de la UE, care a contribuit cu peste 100 de milioane de euro. Prestigiosul pod este foarte modern, are aproape 2 kilometri lungime şi are patru benzi de şosea, plus o cale ferată în mijloc, constată postul german de televiziune.

Acesta atrage însă atenţia că există o problemă: noul pod astfel expus se află nicăieri. În regiune nu există autostrăzi, iar cine vrea să ajungă la acest al doilea pod peste Dunăre trebuie să se chinuiască pe zeci de kilometri de şosele înguste, denivelate şi pline de gropi. Mai ales în partea bulgară s-au scufundat porţiuni întregi din şosea, iar asta este o adevărată tortură pentru şoferi. Bruxellesul a dorit ca acest pod să facă parte din coridorul de transport din Europa centrală către Grecia, care să treacă numai prin teritoriile statelor Uniunii, unde nu apar chestiuni legate de taxe vamale, taxe de drum ridicate sau chiar corupţia funcţionarilor din poliţie şi de la frontiere.

Însă poate podul cel nou-nouţ să constituie o alternativă, chiar fără căi de acces? Până şi proiectul căii ferate de pe pod a fost oprit, întrucât firma spaniolă nu vrea să furnizeze electricitate atâta vreme cât nu primeşte banii necesari. Această problemă va fi abordată de acum cu mijloace politice, semnalează sursa citată. Premierul României, Victor Ponta, vrea să treacă peste eşecurile guvernărilor anterioare: „mă angajez, ca premier, să investim în căile de acces către pod, precum şi în infrastructură”, a spus el. Cu toate acestea, este nevoie de fonduri europene, iar Ponta ar fi discutat cu comisarul european Hahn, cu privire la perioada 2014-2020, de când ar putea începe să curgă din nou banii de la Bruxelles. Aceştia ar urma să fie folosiţi tocmai ca să fie construite în sfârşit străzi şi şosele, astfel ca la un moment dat, podul să îndeplinească pe deplin scopul pentru care a fost construit.

Noul pod peste Dunăre între România şi Bulgaria deschide o nouă rută de tranzit în Balcani, constată la rândul său şi publicaţia germană Sächsiche Zeitung. La 13 ani de la decizia construcţiei podului, guvernele din cele două ţări, precum şi UE speră ca acesta să aducă un nou impuls economic în această regiune săracă. Publicaţia citată aminteşte că podul este al doilea între cele două ţări, după cel inaugurat în 1954 între Ruse şi Giurgiu, şi că UE a contribuit cu o treime din bugetul total al proiectului, care s-a ridicat la 270 de milioane de euro.

Cel mai lung pod uneşte cele mai sărace regiuni din Uniunea Europeană, constată Neues Volksblatt (Austria). Acesta observă că planificarea podului Calafat-Vidin a început în urmă cu 100 de ani, în 1909, însă două războaie mondiale, cele din Balcani, precum şi căderea comunismului în regiune au tot împiedicat realizarea acestuia. Podul poate fi trecut cu 6 euro pentru maşini mici, 25 de euro pentru autouze şi 37 de euro pentru camioane – preţurile cele mai ieftine – iar pietonii şi bicicliştii nu plătesc nimic. Sursa menţionată mai scrie şi că, potrivit Eurostat, nord-vestul Bulgariei este regiunea cel mai slab dezvoltată din UE şi că odată cu inaugurarea podului se aşteaptă şi o îmbunătăţire a acestei situaţii.

Un nou pod peste Dunăre leagă Bulgaria şi România, ţări ale UE, oferind astfel o nouă rută de tranzit prin Balcani, întrucât acesta traversează fluviul între Vidin, în Bulgaria, şi Calafat, în România, consemnează Frankfurter Rundschau, citând agenţia de presă DPA. Aceasta aminteşte că este al doilea pod pe graniţa naturală comună dintre cele două ţări, lungă de aproape 500 de kilometri, şi că cel vechi, care leagă Ruse de Giurgiu, datează din 1954. În plus, mai scrie cotidianul citat, UE a contribuit cu o treime din bugetul construcţiei, care s-a ridicat la 270 de milioane de euro.

Neue Zürcher Zeitung (Elveţia) precizează că prin această finanţare, Bruxellesul a dorit să contribuie la crearea unei noi rute de transport în regiunea Balcanilor şi constată că la inaugurarea podului au fost prezenţi comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, premierul României, Victor Ponta, precum şi omologul bulgar al acestuia din urmă, Plamen Oreşarski. Sursa citată mai notează şi că podul a fost deschis pentru circulaţie în noaptea de vineri spre sâmbătă.