Ce spune „şeful primarilor” din UE despre România – interviu cu preşedintele Congresului Puterilor Locale

Economica.net
15 06. 2014
herwig_van_staa_83108100

”Însă, dacă tot vorbim despre gradul de absorbţie, trebuie să spunem că o piedică în calea unei mai bune absorbţii o reprezintă şi înaltul grad de birocratizare din Uniunea Europeană şi în acest sens cred că ar trebui să mai reducem birocraţia”, a precizat Van Staa.

AGERPRES: Probabil că sunteţi la curent cu faptul că în România a existat o dezbatere foarte amplă legată atât de descentralizare, cât şi de regionalizare, în scopul atragerii mai eficiente a fondurilor europene. În opinia dumneavoastră, care variantă dintre cele două – regionalizare şi descentralizare – ne dă o soluţie mai bună de atragere a fondurilor europene?

Herwig Van Staa: Nu pot să vă dau un răspuns în acest context. Însă ţin să precizez că România a înregistrat progrese uimitoare în ceea ce priveşte gradul de absorbţie. Posibil ca acest lucru să depindă şi de actorii implicaţi în proces, poate are de-a face cu faptul că domnul viceprim-ministru şi ministru al Dezvoltării este un politician foarte experimentat care cunoaşte toate portiţele Uniunii Europene. Însă, dacă tot vorbim despre gradul de absorbţie, trebuie să spunem că o piedică în calea unei mai bune absorbţii o reprezintă şi înaltul grad de birocratizare a Uniunii Europene şi în acest sens cred că ar trebui să mai reducem birocraţia. Şi dacă eu acum rostesc cuvinte de laudă la adresa domnului viceprim-ministru (n.r. Liviu Dragnea) este cu atât mai remarcabil cu cât provin din alt partid.

AGERPRES: Pentru că vorbim de experienţa politicienilor, în România mai mulţi primari sau şefi de autorităţi locale s-au impus în politica naţională, ajungând să ocupe cele mai înalte funcţii în stat. Preşedintele Băsescu a fost primarul Capitalei, fostul premier Emil Boc a fost primarul oraşului Cluj-Napoca, dl Dragnea, preşedinte al CJ Teleorman, acum e vicepremier. Este experienţa în administraţia locală o rampă de lansare în politica la nivel înalt?

Herwig Van Staa: Trebuie să vă spun că şi eu am fost primar nouă ani, primar al Innsbruckului şi atunci conduceam guvernul tirolez, iar de 20 de ani activez la Strasbourg şi la Bruxelles. Dar nu am acceptat niciodată propunerea venită din partea partidului meu de a prelua o funcţie de conducere la nivel naţional. Fiecare funcţie, poziţie poate lua forme diferite şi, dacă vrei să schimbi ceva la nivelul societăţii, este cel mai bine să accepţi acele poziţii care îţi permit să duci la îndeplinire în modul cel mai eficient ceea ce consideri că e bine.

AGERPRES: Este binecunoscută experienţa Congresului Puterilor Locale în monitorizarea scrutinelor şi a referendumurilor naţionale. Cum priviţi ceea ce s-a întâmplat în Crimeea, dar şi tendinţa secesionistă, pe criterii etnice, din estul Ucrainei?

Herwig Van Staa: O întrebare dificilă, dar am să încerc să răspund. Congresul nu se ocupă doar de monitorizarea scrutinelor electorale. Congresul realizează şi proceduri de monitorizare la diferite intervale pentru a identifica inclusiv încălcări ale drepturilor omului şi principiilor statului de drept ulterioare scrutinelor respective, astfel încât, pentru anul 2015, este din nou rândul României să fie monitorizată şi, comparativ cu ultima monitorizare, pot să spun că numeroase recomandări formulate de Consiliul Europei, de Congres, au fost implementate.

Şi acum revenind la Crimeea. Consiliul Europei, în totalitatea structurilor sale, fie că vorbim despre Consiliul de Miniştri, de Adunarea Parlamentară sau de Congresul Puterilor Locale, toate aceste structuri au constatat că abordarea Rusiei în această problematică contravine, încalcă principiile dreptului internaţional. Dar pe de altă parte, există obligaţiile legale de protejare a drepturilor minorităţilor etnice. Încălcări ale reglementărilor de drept internaţional se constată peste tot, să spunem, în Europa, cu grade de intensitate diferite şi multe dintre aceste încălcări au de-a face cu conjunctura politică, au de-a face cu cine se află practic la putere şi de multe ori este greu să se facă ceva. Evaluarea unei situaţii, mai exact dacă aceasta reprezintă sau nu o încălcare a principiilor sau reglementărilor de drept internaţional, are loc prin vot la nivelul Consiliului Europei şi unii votează într-un anumit fel considerând că unele situaţii nu reprezintă încălcări ale dreptului internaţional.

Congresul este gata, la cererea unei regiuni sau a alteia, să vină cu modele, sugestii privind derularea într-o manieră cât mai eficientă a proceselor de descentralizare, în ce condiţii se poate introduce autonomie locală şi în ce măsură pot fi admise aceste separări. Acestea trebuie bine pregătite şi trebuie să se desfăşoare sub controlul strict al organizaţiilor internaţionale. Astfel, referendumul din Scoţia a reprezentat sau reprezintă o abordare care respectă întru totul principiile de drept internaţional, având aprobare de la Westminster.

Eu sunt un apărător al principiilor statului de drept inclusiv în ceea ce priveşte respectarea normelor de drept internaţional, dar aş dori să spun că este deosebit de important să ţinem seama în evaluările noastre şi de ceea ce simte omul de rând cu privire la dreptatea istorică. De exemplu, consider crearea statului Israel o încercare de reconciliere în spiritul unei dreptăţi istorice. Şi în toată această discuţie, dacă îmi permiteţi să mă exprim în felul acesta, este foarte important să vorbim. Să vorbim unii cu alţii pentru că şi la nivel politic internaţional este ca între rude, ca într-o familie. Atunci când nu mai vorbeşti cu cei cu care convieţuieşti, această lipsă de comunicare se poate transmite şi la generaţiile următoare şi nu e bine.

Herwig Van Staa vorbeşte în interviu şi despre Alianţa Europeană a Oraşelor şi Regiunilor pentru incluziunea romilor. ”Am constatat că în România, dar şi în alte state situaţia s-a îmbunătăţit considerabil în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor locale vis-a-vis de problemele populaţiei de etnie romă. S-au întreprins numeroase eforturi, ceea ce bineînţeles este un lucru pozitiv”, a afirmat acesta.

AGERPRES: Domnule preşedinte, în 2013 Congresul Puterilor Locale pe care îl conduceţi a lansat Alianţa Europeană a Oraşelor şi Regiunilor pentru incluziunea romilor. Unul dintre momentele prezenţei dumneavoastră în România îl constituie vizita la o şcoală unde se implementează un proiect pentru incluziunea socială a romilor. Care au fost paşii concreţi după lansarea acestei Alianţe şi cum apreciaţi evoluţia acestei iniţiative?

Herwig Van Staa: Congresul, cu sprijinul meu, a reuşit să creeze această Alianţă la nivel local şi regional pentru a se reuşi implementarea unor măsuri concrete în favoarea incluziunii populaţiei de etnie romă şi, în paralel, această iniţiativă care se referă la întreaga Europă doreşte să contribuie la creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei majoritare cu privire la problemele pe care această etnie le are, pentru că nouă tuturor ne revine o responsabilitate foarte mare în ceea ce priveşte integrarea acestora. Toţi am asistat în secolul XX la persecutarea evreilor, ştim cu toţii ce proporţie a luat aceasta. Constatăm că, în continuare, populaţia romă are un destin destul de nefericit. Constatăm că nimeni nu este dispus să ajute această populaţie şi până acum aceasta nu a primit niciun fel de despăgubiri pentru ce i s-a întâmplat, niciun fel de sprijin. Pentru noi această Alianţă constituie un fel de reconciliere.

AGEREPRES: Cum apreciaţi eforturile autorităţilor locale din România în sensul incluziunii sociale a romilor?

Herwig Van Staa: Vreau să vă spun că de 20 de ani activez în cadrul Consiliului Europei şi după această experienţă am constatat că în România, dar şi în alte state situaţia s-a îmbunătăţit considerabil în ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor locale vis-a-vis de problemele populaţiei de etnie romă. S-au întreprins numeroase eforturi, ceea ce bineînţeles este un lucru pozitiv. Printre priorităţile Consiliului Europei se numără apărarea drepturilor omului, consolidarea respectării principiilor democratice şi consolidarea respectării principiilor statului de drept. Eu am fost întotdeauna de părere că toate aceste principii, toate aceste deziderate trebuie implementate nu numai la nivel european şi naţional, ci şi la nivel local şi regional. Incluziunea socială a romilor constituie un model pentru faptul că regiunile şi comunele pot conlucra pentru implementarea acestor principii. Important este însă să creăm premisele necesare în acest sens. Să facem declaraţii şi să ţinem cuvântări e prea puţin. Printre aceste condiţii necesare se numără şi asigurarea spaţiilor de locuit pentru această populaţie, a locurilor de muncă şi a educaţiei acestora.

Herwig Van Staa, de naţionalitate austriacă, este preşedintele Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei.

În 1994, Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale a fost înfiinţat în calitate de organ consultativ al Consiliului Europei, înlocuind Conferinţa autorităţilor locale şi regionale din Europa. Funcţionează pe baza Rezoluţiei Statutare 2007 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei.

În 2014 se celebrează 20 de ani de la înfiinţarea Congresului. Principalele obiective ale Congresului constau în promovarea unor structuri eficiente ale puterilor locale şi regionale în toate statele membre ale Consiliului Europei şi, în special, în noile democraţii, precum şi examinarea situaţiei democraţiei locale şi regionale în statele membre şi în ţările candidate la aderare.