Ce țări sunt cel mai bine pregătite pentru tranziția la tehnologia verde și unde se află România într-o piață care va depăși 9.500 de miliarde de dolari până în 2030

Raportul UNCTAD privind Tehnologia și Inovarea pentru anul 2023 avertizează că inegalitățile economice riscă să se accentueze pe măsură ce țările dezvoltate culeg majoritatea beneficiilor tehnologiilor verzi, cum ar fi inteligența artificială, internetul obiectelor (IoT) și vehiculele electrice.

Tehnologiile ecologice – cele utilizate pentru a produce bunuri și servicii cu o amprentă de carbon mai mică – sunt în creștere și oferă oportunități economice din ce în ce mai mari, dar multe țări în curs de dezvoltare ar putea să le rateze dacă guvernele naționale și comunitatea internațională nu iau măsuri decisive.

Agenția solicită guvernelor și comunității mondiale să asigure coerența între acordurile internaționale privind comerțul, proprietatea intelectuală și schimbările climatice pentru a reduce decalajul tehnologic ecologic.

„Ne aflăm la începutul unei revoluții tehnologice bazate pe tehnologii verzi”, a declarat Rebeca Grynspan, secretarul general al UNCTAD. „Acest nou val de schimbări tehnologice va avea un impact formidabil asupra economiei globale. Țările în curs de dezvoltare trebuie să capteze o mai mare parte din valoarea creată în cadrul acestei revoluții tehnologice pentru a-și dezvolta economiile.”

Grynspan a adăugat: „Ratarea acestui val tehnologic din cauza unei atenții insuficiente din partea politicilor sau a lipsei de investiții orientate spre consolidarea capacităților ar avea implicații negative de lungă durată.”

Cele 17 tehnologii verzi analizate de raportul ONU sunt: Inteligență Artificială, Internet of things (IoT), Big data, Blockchain, 5G, Imprimare 3D, Robotică, Drone, Editarea genelor, Nanotehnologie, Panouri solare fotovoltaice, Energie solară concentrată, Biocombustibili, Biogaz și biomasă, Energie Eoliană, Hidrogen Verde, Mașini electrice.

Analiza clasifică 166 de țări în funcție de nivelul lor de pregătire pentru a începe să utilizeze tehnologiile de frontieră cu ajutorul următorilor cinci indicatori: IT&C, Competențe, Industrie, Cercetare și Dezvoltare și Finanțe. Următoarea hartă utilizează clasamentul însumat al fiecărui indicator pentru a obține un scor final. De exemplu, în cazul în care Statele Unite s-au clasat pe locul 2 pentru cercetare și dezvoltare, pe locul 11 pentru IT&C, pe locul 18 pentru competențe, pe locul 16 pentru industrie și pe locul 2 pentru finanțe, suma a fost de 49.

Clasamentul pe țări

Statele Unite, Suedia, Singapore, Elveția și Olanda sunt cele cinci țări cele mai pregătite să utilizeze, să adopte sau să se adapteze la tehnologiile de frontieră, care vor fi esențiale pentru tranziția către tehnologia verde, potrivit datelor publicate de Agenția Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

La coada listei se află Guineea, Republica Democrată Congo, Gambia, Guineea-Bissau și Sudanul de Sud. Aceste cinci țări s-au clasat fiecare aproape de ultimul loc în toate cele cinci categorii.

Situația României și a țărilor din regiune

România, pe de altă parte, s-a clasat în prima parte a clasamentului, pe locul 45, în stagnare față de anul 2021. Cel mai bun scor îl avem pentru IC&C (32) și Cercetarea și Dezvoltarea (33). La capitolul Industrie ne situăm pe locul 38, iar Competențele au fost clasate pe locul 69. De departe, cel mai rău stăm la capitolul Finanțare, abia pe locul 122.

În regiunea noastră, Polonia se situează cel mai bine, pe locul 27, urmată în ordine de Slovenia, Estonia și Cehia pe locul 30. Rusia urmează imediat, pe locul 31. Ungaria este clasată pe locul 36, iar Slovacia pe 39. Toate aceste țări au primit calificativul ”înalt pregătite” pentru tranziția la tehnologiile verzi.

România, alături de Lituania (locul 41), Croația (locul 42), Bulgaria (locul 43) și Grecia (locul 44) se află în categoria ”Partea superioară de mijloc”.

Imediat după România, se află India, Arabia Saudită, Chile, Thailanda și Serbia, care închide Top 50.

UNCTAD estimează că cele 17 tehnologii de frontieră cuprinse în raport ar putea crea o piață de peste 9.500 miliarde de dolari până în 2030 – de aproximativ trei ori mai mare decât dimensiunea actuală a economiei Indiei. În 2020 valoarea pieței era de 1.500 de miliarde de dolari. Însă, până în prezent, economiile dezvoltate profită de majoritatea oportunităților, lăsând economiile în curs de dezvoltare și mai în urmă.

După cum arată graficul următor realizat de Statista, există o diferență clară între țările cu venituri ridicate și cele cu venituri mai mici. America Latină, Caraibe și Africa Subsahariană sunt cel mai puțin pregătite să valorifice tehnologiile de frontieră, ceea ce înseamnă că sunt cele mai expuse riscului de a rata oportunitățile tehnologice actuale.

You will find more infographics at Statista

Exporturile totale de tehnologii verzi din țările dezvoltate au sărit de la aproximativ 60 de miliarde de dolari în 2018 la peste 156 de miliarde de dolari în 2021. În aceeași perioadă, exporturile din țările în curs de dezvoltare au crescut de la 57 de miliarde de dolari la doar aproximativ 75 de miliarde de dolari. În trei ani, ponderea țărilor în curs de dezvoltare în exporturile globale a scăzut de la peste 48% la sub 33%.

Analiza UNCTAD arată că țările în curs de dezvoltare trebuie să acționeze rapid pentru a beneficia de această oportunitate și pentru a trece la o traiectorie de dezvoltare care să conducă la economii mai diversificate, mai productive și mai competitive. Revoluțiile tehnologice anterioare au arătat că cei care adoptă timpuriu aceste tehnologii pot avansa mai repede și pot crea avantaje de durată.

În ciuda capacității Chinei de a produce și de a inova în domeniul tehnologiilor de frontieră, această țară s-a clasat pe locul 35, mai jos decât s-ar fi așteptat, din cauza disparităților dintre mediul urban și cel rural în ceea ce privește acoperirea internetului și viteza benzii largi. În ceea ce privește ceilalți membri ai blocului BRICS, Brazilia s-a clasat pe locul 40, India pe locul 46 și Africa de Sud pe locul 56.

Cu toate acestea, o serie de țări din Asia au obținut rezultate mai bune decât se așteptau, printre care India (locul 55), Filipine (locul 57) și Vietnam (locul 45). Atunci când se analizează diferența dintre clasamentul real al Indiei și clasamentul proiectat pe baza venitului pe cap de locuitor, India se situează cu 67 de locuri mai sus decât se aștepta. Cercetătorii UNCTAD explică: „Acest lucru se datorează, în principal, creșterii investițiilor în infrastructură, îmbunătățirii competențelor tehnice și unui climat de afaceri favorabil.”

Țările în curs de dezvoltare sunt cel mai puțin pregătite să utilizeze tehnologiile de frontieră
Raportul include un „indice de pregătire pentru tehnologiile de frontieră” care arată că foarte puține țări în curs de dezvoltare dispun de capacitățile necesare pentru a profita de tehnologiile de frontieră. Printre acestea se numără blockchain, dronele, editarea de gene, nanotehnologia și energia solară.

Se preconizează că tehnologiile verzi de frontieră, cum ar fi vehiculele electrice, energia solară și eoliană și hidrogenul verde, vor atinge o valoare de piață de 2.100 de miliarde de dolari în 2030 – de patru ori mai mare decât valoarea lor actuală. Veniturile de pe piața vehiculelor electrice ar putea crește de cinci ori, ajungând la 824 de miliarde de dolari până în 2030, față de valoarea actuală de 163 de miliarde de dolari.

Sunt necesare eforturi guvernamentale puternice

”Pentru a beneficia de revoluția tehnologiei verzi, este nevoie de politici industriale, de inovare și energetice proactive care să vizeze tehnologiile verzi în țările în curs de dezvoltare”, a declarat Shamika N. Sirimanne, director al diviziei de tehnologie și logistică a UNCTAD. „Țările în curs de dezvoltare au nevoie de o agenție și de urgență pentru a găsi răspunsurile politice adecvate.”

Sirimanne a adăugat: „În timp ce țările în curs de dezvoltare răspund la crizele interconectate urgente de astăzi, ele trebuie, de asemenea, să ia măsuri strategice pe termen lung pentru a construi capacități tehnologice și de inovare pentru a stimula creșterea economică durabilă și pentru a-și spori rezistența la crizele viitoare.”

UNCTAD face apel la guvernele din țările în curs de dezvoltare să alinieze politicile de mediu, științifice, tehnologice, de inovare și industriale. Acesta le îndeamnă să acorde prioritate investițiilor în sectoare mai ecologice și mai complexe, să ofere stimulente pentru a schimba cererea consumatorilor către bunuri mai ecologice și să stimuleze investițiile în cercetare și dezvoltare.

De asemenea, țările în curs de dezvoltare ar trebui să stimuleze de urgență competențele tehnice și să mărească investițiile în infrastructura TIC, abordând problema decalajelor de conectivitate între întreprinderile mici și mari și între regiunile urbane și rurale.

Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) este organ permanent specializat al Adunării Generale a ONU, cu sediul la Geneva, creat la 30 decembrie 1964 la Geneva