Nu ai încredere în brokeri? Cum să joci singur pe Internet la bursă

Ca să-ţi poţi face un cont de pe care să joci la o firmă de brokeraj trebuie să ai minimum 2.000 de lei.

Cum alegi casa de brokeraj

Chiar dacă vrea să tranzacţioneze singur la Bursă, un investitor nu are acces direct la sistemul bursei.

Trebuie fie să dea ordine unui broker autorizat, fie să folosească platforma de tranzacţionare prin internet pusă la dispoziţie de o firmă de brokeraj autorizată de bursă şi controlată de autoritatea pieţei de capital, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). Altfel face investiţii prin fantome din Insulele Virgine, ca WBS Holdingul lui Cristian Sima.

 În România, firmele de brokeraj pot fi alese din topul acestora după volumul tranzacţiilor intermediate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Ca fapt divers, WBS România  (a lui Cristian Sima) s-a clasat, în primele 9 luni ale anului, pe locul 50 din 57 de firme de brokeraj care au acces la bursă.

Este necesară  o verificare în plus la CNVM, pentru a vedea dacă firma de brokeraj respectivă este autorizată. Site-ul CNVM trebuie avut în vedere permanent, căci acolo, în „Buletinul CNVM“, apar şi sancţiunile date brokerilor şi eventuala suspendare de autorizaţie.

Faceţi o listă scurtă cu câteva firme de brokeraj şi interesaţi-vă de serviciile oferite, de comisioanele percepute la fiecare tranzacţie, de suma minimă de deschidere de cont, ce rapoarte de informare furnizează, tipul de platformă online de transmitere a ordinelor, etc.

Nivelul al comisioanelor din această perioadă este de 0,2% din suma cu care ai cumpărat acţiunile.

Nu alege brokerul numai după nivelul comisioanelor cerut. 

Marile firme de brokeraj nu sunt neapărat scumpe. Firmele de brokeraj folosesc un anumit nivel de comisioane şi în funcţie de tipul de investitori pe care şi-i doresc. De pildă stabilesc comisioane mari pentru că nu vor clienţi de retail, care vin doar cu cîteva mii de lei. Ulterior, cu clienţii mari, brokerii pot negocia comisioanele.

Cum tranzacţionezi

Pe scurt, cumperi acţiuni şi, în cazul bun, le vinzi la un preţ mai mare. Contul pe care ţi l-ai deschis la casa de brokeraj vine cu o platformă de joc. Acţiunile sunt denumite prin simboluri, de exemplu compania Petrom are simbolul bursier SNP. Pe platforma de joc, în dreptul simbolului găseşti două coloane de preţuri:

în stânga (BID) – preţurile la care investitorii ca tine vor să cumpere şi cantităţile de acţiuni pe care vor să le ia.

în dreapta (ASK) – preţurile la care acţionarii sunt dispuşi să vândă acţiunile şi cantităţile la care vor să renunţe.

De aici e fix ca la piaţă. Însă… 

Trebuie să fii tot timpul conectat la piaţă, dacă alegi să fii pe cont propriu. Şi trebuie şi să cunoşti toate tipurile de ordine de tranzacţionare.

Fiecare dintre ordine se potriveşte unei anumite nevoi a investitorilor şi cu ajutorul diferitelor tipuri de ordine se contruieşte o tactică de tranzacţionare. 

De pildă, atunci când vrei să limitezi pierderile vei da un ordin de tip „opreşte pierderea“ (stop loss): softul casei îţi vinde automat acţiunea dacă preţul ei scade sub un anumit prag ales de tine. Există însă riscul ca tendinţele descendente să se întoarcă, iar creşterile să reînceapă, după ce te-ai grăbit să vinzi în pierdere.

Dar dacă preţul unei acţiuni a scăzut prea mult, poţi considera că şansele de reluare a creşterii sunt prea mici şi prea îndepărtate în timp şi vei dori să vinzi, ca să nu pierzi prea mult. 

Dacă, dimpotrivă, nu vrei să cumperi o acţiune cât este prea scumpă, şi după analiză, crezi că preţul nu poate scădea sub un anumit prag, poţi da un ordin de cumpărare la cel mult pragul vizat. Aşa îţi stabileşti o disciplină în joc.

Altă facilitate. Valabilitatea ordinelor poate fi limitată în timp. Poţi da un ordin valabil doar azi. 

Poţi dori să cumperi continuu o acţiune până se ajunge la un anumit volum , dar la un preţ nu mai mare decât pragul dorit.

Sau poţi cumpăra continuu o acţiune până când preţul mediu ponderat ajunge la un anumit nivel maxim.

 Toate tipurile de ordine sunt atât în Codul BVB cât şi în reglementările CNVM, dar şi în broşurile brokerilor.

Pentru a folosi corect ordinele trebuie stabilite scopurile investiţiei: un anumit portofoliu format din anumite acţiuni sau obligaţiuni; un anumit randament obţinut pe o anumită perioadă.

Ştii în ce să investeşti?

Ţintele de investiţii (companiile ale căror acţiuni sunt vizate) trebuie bine cunoscute, dar asta se obţine numai prin cercetare de piaţă.

Este preferabil  să capeţi repede şi bine şi cunoştinţele economice şi de afaceri de bază. Sunt nenumărate greşelile ce decurg din aroganţa începătorului că se pricepe şi de multe ori duc la pierderi.

Este o greşeală să te lansezi în investiţii financiare fără un bagaj de cunoştinţe minimal în domeniu, fără un antrenament prealabil. 

ATENŢIE la comportamentul mimetic -„investesc în asta că a investit şi colegul“, prietenul etc. 

„Argumentele“ emoţionale nu-şi au locul în investiţii. Argumentele trebuie să fie întotdeauna raţionale. Altfel pierderile cresc. Profesioniştii mai invocă, din când în când „o intuiţie“, dar intuiţiile profesioniştilor au în fundal multă „şcoală“.

Trebuie să ai timp sau să laşi pe alţii să facă treaba în locul tău

Nici o abordare serioasă a „jocului“ la Bursă nu poate fi făcută doar o zi pe săptămână, sau doar o oră pe zi.

Un investitor 100% veritabil pe cont propriu este cel care îşi dedică majoritatea timpului pentru plasamentele la bursă. Altfel, cere ajutorul unui broker ca sa-i administreze conturile, sau unui administrator de investiţii.