Ce trebuie să facă Isărescu ca să-şi ducă vinăria pe bursă
Ca să se poată lista la Bursa de Valori București, la cea mai modestă categorie, a III-a, SC Măr SRL, firma controlată de guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, trebuie să aibă capitaluri proprii de măcar un milion de euro. Ultimele date despre companie, raportate la Ministerul Finanţelor, atestă un capital total de 1,44 milioane de lei, adică sub 400.000 de euro.
Oricum ar fi nevoie de o majorare de capital prin ofertă publică de vânzare de acţiuni, astfel încât aceste titluri să fie distribuite la cât mai mulţi acţionari.
Problema este că triplarea capitalului social, prin vânzarea de acțiuni, necesară pentru a se ajunge cu capitalul la un milion de euro, ar dilua prea mult pachetul de control al guvernatorului.
Ar mai fi o scăpare: „capitalizarea anticipată“ să fie de cel puţin echivalentul in lei a 1 milion euro, dar reglementările actuale nu precizează mecanismul de anticipare.
Altfel, firma este profitabilă şi are un ritm de creştere a profitabilităţii care ar putea deveni ademenitor. Şi-a mărit profitul în 2010 de 2,39 de ori faţă de anul anterior, potrivit datelor Ministerului Finantelor. SC Măr SRL a obţinut atunci un profit net de 619.366 lei, după ce şi-a dublat numărul de angajaţi de la 5 la 10. În 2008, Măr SRL înregistra un profit de 183.206 lei, cu 3 angajaţi.
Firma are o rată a profitului (53% faţă de cifra de afaceri) de invidiat şi pentru marii producători de vinuri ai ţării. Murfatlar se putea lăuda în acelaşi an 2010 doar cu 7% din afaceri de peste 28 de milioane de euro.
Măr SRL, firma lui Mugur Isărescu, deţine 20 de hectare de viţă-de-vie în zona Drăgăşani şi produce mai multe soiuri de vin, printre care Sauvignon Blanc, Crâmpoşia strămoşească, Tămâioasă Românească, Cabernet Sauvignon.
Pentru admiterea la categoria I-a a Bursei de Valori București, (BVB), vinăria lui Isărescu ar trebui să aibe 25% in acţiuni distribuite public la cel putin 2.000 de actionari, să aibă capitaluri proprii de cel putin 30 de milioane de euro şi să prezinte un plan de afaceri pe următorii trei ani. Condiţia a trei ani de profit este îndeplinită deja.
Pentru admiterea la categoria a II-a, rigorile de capital propriu scad dramatic până la 2 milioane de euro.
Este o problemă de principiu şi la categoria a III-a care fost proiectată pentru companii IT&C, dar practic este important este ca firma să fie „dinamică“.
Acestea sunt categoriile aşa numitei pieţe reglementate, adică a aceleia principale a BVB.
Mai există piaţa ATS (alternative trading system), piaţa alternativă, unde rigorile de transparenţă ulterioare cotării sunt mult diminuate, dar care care este, de fapt, o piaţă „în afara pieţei“. Chiar şi aşa, tot trebuie un capital de un milion de euro, pentru a fi la Categoria I-a a ATS.
Pentru categoria „bază“ nu există prag de capital, este suficient ca firma „ să nu fie în stare de faliment“.
Ar fi chiar un act remarcabil de modestie din partea celui mai puternic om din sistemul bancar românesc şi nu numai, să accepte ca firma sa să intre la Bursă pe cea mai joasă treaptă a acesteia, lăsând la o parte că faptul că listarea pe ATS ar aduce foarte greu sau mai deloc succesul aşteptat de la listare şi nici invesitorii, respectiv creşterea cotaţiilor.