Ce trebuie să facă Serbia pentru a intra în UE: priorităţile stabilite de Bruxelles
”Suntem pe deplin hotărâţi să ajutăm Serbia să întreprindă reformele necesare”, a declarat Füle la încheierea unei întâlniri cu preşedintele sârb, Tomislav Nikolic.
Bruxellesul este gata să furnizeze ”asistenţă tehnică” pentru a ajuta Serbia să-şi armonizeze legislaţia cu cea a UE, precum şi ”sprijin financiar punctual, pentru cerinţele Serbiei, şi îndeosebi pentru cerinţele cetăţenilor sârbi”, a explicat comisarul.
Serbia a deschis în ianuarie negocierile de aderare cu UE, un demers considerat drept o recompensă pentru ameliorarea spectaculoasă, cu medierea Bruxellesului, a relaţiilor sale cu fosta sa provincie Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa în 2008 faţă de Belgrad, independenţă pe care Serbia nu o recunoaşte.
Negocierile privind normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina ar urma să fie reluate în următoarele săptămâni, după ce pe 27 aprilie în Serbia a fost format un nou guvern dominat de către conservatorii premierului Aleksandar Vucic. ”Serbia nu promite imposibilul, dar dl Füle ştie că noi am făcut tot ce-am promis”, a declarat Vucic după întâlnirea cu liderul european.
Fost ultranaţionalist devenit proeuropean, Vucic (44 de ani) afirma la sfârşitul lui aprilie că guvernul său are ambiţia de a încheia negocierile de aderare cu UE până la încheierea mandatului său, în următorii patru ani, şi de a integra ţara în UE în 2020.
Într-o ţară sărăcită, subminată de birocraţie şi corupţie, principalele reforme pe care guvernul trebuie să le realizeze vizează piaţa muncii şi ajustarea unui sector public de 700.000 de funcţionari, dintr-un total de 1,7 milioane de salariaţi la nivel naţional.