Rezervele de gaz din blocul Skifska din Marea Neagră ar fi estimate la 200-250 de miliarde de metri cubi, conform unor estimări realizate în 2014.
SUA vor menţine sancţiunile împotriva Rusiei până când peninsula Crimeea, anexată în 2014, va fi înapoiată Ucrainei, conform declaraţiilor secretarului de presă al Casei Albe, Sarah Sanders, care a precizat că Statele Unite nu vor recunoaşte anexarea Crimeei, rămânând în dezacord cu Moscova pe acest subiect.
Întrebată într-o conferinţă de presă dacă este posibil ca SUA să recunoască anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 în timpul viitorului summit dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, Sanders a afirmat că SUA “nu recunosc anexarea Crimeei”.
“Rămânem în dezacord cu Rusia în această privinţă. Iar sancţiunile noastre privind Crimeea vor rămâne valabile până când Rusia va înapoia peninsula Ucrainei”, a declarat Sanders.
Întrebată dacă recunoaşterea anexării ar fi posibilă în situaţia în care Rusia acceptă anumite concesii, Sanders a replicat: “Nu voi intra în negocieri în acest moment”.
Consilierul pe probleme de securitate naţională din SUA, John Bolton, a declarat că a discutat despre anexarea ilegală a Crimeei cu Putin în timpul unei vizite recente la Moscova, conform News.ro.
“Preşedintele Putin a fost destul de clar în această privinţă iar răspunsul meu a fost că va trebuie să rămânem în dezacord în această privinţă”, a afirmat Bolton în 2018, pentru CBS.
Kremlinul a anunţat de mai multe ori că peninsula Crimeea este o parte inseparabilă a Rusiei.
Crimeea, care pătrunde în Marea Neagră în largul sudului Ucrainei, a fost absorbită de Imperiul Rus împreună cu teritoriul său populat de etnici ucraineni de Ecaterina cea Mare în secolul al 18-lea. Baza navală a Flotei Ruse din Marea Neagră de la Sevastopol a fost creată la puţin timp după aceea.
Peste o jumătate de milion de persoane şi-au pierdut viaţa în Războiul din Crimeea din 1853-1856 dintre Rusia şi Imperiul Otoman, sprijinit de Marea Britanie şi Franţa. Conflictul respectiv a remodelat Europa şi a pavat calea spre Primul Război Mondial. În 1921, peninsula, populată pe atunci mai mult de tătari musulmani, a devenit parte componentă a Uniunii Sovietice. Tătarii au fost deportaţi în masă de liderul sovietic Iosif Stalin la sfârşitul primei conflagraţii mondiale, pe fondul unor suspiciuni de colaborare cu naziştii.
Crimeea a fost parte a Rusiei sub umbrela Uniunii Sovietice până în 1954, când a fost cedată Ucrainei, la rândul său republică sovietică, de succesorul lui Stalin, Nikita Hruşciov, de origine ucrainean. După colapsul URSS în 1991, s-au iscat contre constante între Moscova şi Kiev pe tema statutului Crimeii.
În legătură cu semnificaţia sa militară, Reuters scrie că baza Flotei Ruse de la Sevastopol îi asigură Moscovei acces Marea Mediterană. Flota ucraineană, provenită din aceeaşi flotă sovietică precum cea rusească, este la rândul său bazată acolo. În virtutea unui acord semnat în 2010, Rusia are dreptul să îşi folosească baza de la Sevastopol până în 2042, oferind în schimb părţii ucrainene gaze naturale la preţ redus. Guvernul ucrainean a introdus o serie de restricţii în cadrul acordului şi, de atunci, Rusia şi-a modernizat propriul port de la Marea Neagră – Novorossisisk.
Din punct de vedere geografic, peninsula muntoasă este lipită de restul Ucrainei printr-o fâşie strâmtă de pământ în nord. La est, ea este separată de Rusia prin Strâmtoarea Kerci. Rusia intenţionează să construiască un pod peste strâmtoare. Cu o suprafaţă de 27.000 de kilometri pătraţi, peninsula Crimeea este puţin mai mică decât Belgia. Este singura regiune autonomă din Ucraina, având capitala administrativă la Simferopol. Sevastopolul are un statut separat în cadrul Ucrainei.
În urma recensământului realizat în Ucraina în 2001, a reieşit faptul că dintre cei aproximativ 2 milioane de locuitori ai Crimeii, circa 58% erau etnici ruşi, 24% etnici ucraineni şi 12% tătari, care sprijină noul guvern prooccidental de la Kiev.
Climatul temperat al Crimeii face din aceasta o destinaţie populară pentru turiştii ucraineni şi ruşi, atraşi în mod special de Ialta, unde învingătorii sovietic, american şi britanic din cel de-al Doilea Război Mondial s-au întâlnit în 1945 pentru a discuta despre viitoarea formă a Europei. Reprezintă trei procente din PIB-ul Ucrainei, iar 60% din veniturile sale provin din servicii. Pământul este folosit intens de fermieri, grâul, porumbul şi floarea-soarelui fiind culturile dominante.