CE trimite România la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea deciziei privind depozitele de deșeuri

Conform acestei hotărâri, România avea obligaţia ca, până la 16 iulie 2009, să închidă şi să reabiliteze toate depozitele de deşeuri care nu au obţinut o autorizaţie de funcţionare. Curtea a constatat că România nu şi-a respectat această obligaţie cu privire la 68 de depozite de deşeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curţii şi poate duce la aplicarea unor sancţiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformităţii.

Directiva privind depozitele de deşeuri stabileşte standarde şi oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deşeurilor asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. Pactul verde european şi Planul de acţiune privind reducerea la zero a poluării au stabilit pentru UE obiectivul ambiţios de a reduce la zero poluarea. Este important să se pună pe deplin în aplicare standardele consfinţite în legislaţia UE, astfel încât să se asigure în mod eficace protecţia sănătăţii umane şi a mediului natural.

La trei ani de la pronunţarea hotărârii, România a închis şi a reabilitat 24 de depozite de deşeuri. Aşadar, 44 de depozite nu au fost încă închise, iar pentru multe dintre ele nu au fost încă prevăzute lucrările necesare pentru reabilitarea lor. Pentru a se conforma hotărârii Curţii, România trebuie să ia toate măsurile necesare astfel încât să se asigure că aceste depozite de deşeuri sunt cât mai curând posibil închise, sigilate şi reabilitate din cauza riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate şi pentru mediu.

În temeiul dreptului UE, depozitarea deşeurilor ar trebui să nu se practice în Europa decât într-un mod controlat şi sigur. Directiva privind depozitele de deşeuri (Directiva 1999/31/CE) stabileşte standarde în ceea ce priveşte protejarea sănătăţii umane şi a mediului, în special a apelor de suprafaţă, a apelor subterane, a solului şi a aerului, împotriva efectelor negative cauzate de colectarea, transportul, depozitarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor. Directiva urmăreşte să prevină sau să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale depozitării deşeurilor pe întreaga durată a ciclului de viaţă al depozitelor de deşeuri.

Deşeurile pot fi eliminate în diferite moduri. Îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de „depozitare”, este modalitatea cea mai puţin durabilă din punctul de vedere al mediului şi ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanţă.

Reacția lui Barna Tanczos

Ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, consideră „o lecţie dură, însă nicidecum neaşteptată”, decizia Comisiei Europene (CE) de a trimite România la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, pentru că nu a închis depozitele de deşeuri neconforme.

„Este o lecţie dură pe care o primim astăzi de la Comisia Europeană, însă nicidecum una neaşteptată. Privind în urmă la această procedură, începută în 2012, pot spune chiar că autorităţile europene au fost excesiv de îngăduitoare şi ne-au acordat toate şansele posibile să ne îndeplinim obligaţiile, asumate de ţara noastră prin Tratatul de Aderare. Cetăţenii României trebuie să ştie că Guvernul şi Ministerul Mediului nu vor permite ca aceste eventuale sancţiuni financiare să fie plătite de la Bugetul de Stat, adică din buzunarele lor. Aplicarea principiului „poluatorul plăteşte” este singura soluţie, aşadar ne vom întoarce împotriva deţinătorilor acestor depozite şi îi vom trage la răspundere. Vom face asta pentru că, din cele 48 de depozite neconforme rămase neînchise şi care fac obiectul cauzei, proprietarii acestor depozite au reuşit să închidă, în 10 ani, doar şase, dintre care 3 au fost închise abia anul acesta. Este vorba despre depozite municipale şi industriale istorice, pe care nu se mai depozitează de zeci de ani, dar care, în loc să fie închise conform şi ecologizate, au fost pur şi simplu abandonate de proprietarii lor”, a scris ministrul, potrivit paginii de Facebook a instituţiei.

Demnitarul a adăugat că pentru restul de 42 de depozite neconforme rămase de închis, România se află în diferite faze. Astfel, pentru opt depozite municipale s-a asigurat finanţarea din Fondul pentru Mediu şi se află în diferite faze de închidere, iar pentru alte nouă depozite industriale, aflate în proprietatea a diverşi agenţi economici, s-au realizat anumiţi paşi.

„Cea mai gravă situaţie este însă aceea a celor 25 de depozite industriale ai căror proprietari se află în procedură de insolvenţă sau faliment şi pentru care demersurile de închidere sunt, practic inexistente. Pentru acestea am demarat deja procedurile în vederea exproprierii şi finalizării obligaţiei de închidere de către statul român. Suntem, de asemenea, hotărâţi să creştem eforturile pentru a îi determina pe cei responsabili să grăbească procedurile de închidere, pentru că, de acum, eventualele sancţiuni financiare pe care ar putea să le decidă CJUE vor creşte, cu fiecare zi care trece. Această decizie fără precedent ne demonstrează că autorităţile de la Bruxelles şi-au cam pierdut răbdarea şi putem să ne aşteptăm la decizii similare şi în cazul altor proceduri de infringement din domeniul mediului unde măsurile cerute sunt întârziate, cum sunt cele pe calitatea aerului în marile oraşe. Dacă nu vom reuşi să mobilizăm toţi factorii implicaţi şi dacă societatea nu va pune presiune pe responsabili, riscăm şi alte decizii de acelaşi fel”, a menţionat oficialul.